Monografia Bisericii Sf. Nicolae din Berceni

DESCRIEREA BISERICII

A. Descrierea si istoricul constructiei bisericii, restaurari, reparatii si starea actuala.

Biserica din comuna Berceni, judetul Ilfov, este construita in intregime din caramida veche olteneasca, atat zidurile cat si boltile interioare. Are forma de corabie cu o singura turla, asezata deasupra boltii in pronaos.. Aceasta bolta este inchisa , in forma unei jumatati de cilindru pe toata latimea pronaosului si nu merge pana la cupola turlei. Turla nu este cea originala. Este o constructie noua cu baza octogonala, asezata tot pe locul celei vechi, care era din lemn dar cu baza patrata si de dimensiuni mai mici.
Turla este imbracata in intregime cu table in solzi. Zidurile au o grosime de 60 cm.
Tinda , fiind o adaugire mai noua are pereti grosi de 40 cm, facuti din caramida presata de 28/14/7 cm. Dimensiunile in exterior ale constructiei sunt urmatoarele:
-semicercul care formeaza altarul este de 13 m.
-corpul bisericii ( naos si pronaos ) este de 13,6 m.
-latimea bisericii este de 6,8 m.
-tinda are 3,1 m.
-inaltimea tindei are 4 m .
Biserica este invelita cu table si are jgheaburi si burlane pentru scurgerea apei.


IMPARTIREA INTERIOARA

Altarul in forma de semicerc cu o raza de 3,2 m are o bolta de ¼ sfera, cu extremitatile naos sprijinite pe doi stalpi lipiti de o parte si de alta a catapetesmei, de zidurile dinspre Nord si Sud.
Naosul in forma de patrat cu latura de 5,5 m are o bolta ½ sfera sprijinita spre altar pe cei doi stalpi de la marginile catapetesmei, pe care se sprijina si bolta de la altar, iar spre pronaos, tot pe cei doi stalpi marginali, lipiti de zidurile respective, intocmai ca cei de la catapeteazma si pe alti doi stalpi in interiorul bisericii cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 m, care despart naosul de pronaos. Acesti doi stalpi , impreuna cu cei marginali, formeaza trei arcade semicircular pe marginea boltii urmatoare si in acelasi timp trei deschizaturi, doua laterale si una care face trecerea din naos in pronaos.
Pronaosul in forma de dreptunghi cu lungimea de 7,1 m si latimea de 5,5 m are doua bolti. Prima in forma de ½ cilindru, este asezata de-a latul pronaosului. Lungimea cilindruluin este aceeasi cu latimea bisericii, adica 5,5 m iar diametrul cilindrului ( boltii ) este de 3,8 m. Urmeaza in continuare spre tinda a doua bolta de aceeasi forma ca prima, avand diametrul de 2,3 m fiind sprijinita spre prima tot de patru stalpi, asemanatori cu cei aratati intre naos si pronaos, iar spre tinda se sprijina pe zidul dinspre pronaos si tinda.
Tinda, marginita de ziduri pe toate laturile are lungimea de 2,3 m si latimea de 3,2 m.
Intrarea se face pe usa de la tinda ( din doua foi ) cu dimensiunile de 1,9 / 1,2 m. O a doua usa, cu partea de sus in semicerc ( cu geam mat ), face trecerea din tinda in pronaos. Este tot din doua foi, avand dimensiunile 2,2 / 1,2 m. Mai exista si a treia usa, pe peretele dinspre nord al naosului, aproape de altar, dintr-o singura foaie, cu deschizatura in afara, pentru evacuare in caz de incendiu. Si la aceasta usa partea de sus este in semicerc, cu geam in rama de fier, dimensiunile fiind de 2,8 / 0,8 m. Toate usile sunt in tablii, confectionate din brad si vopsite maron. Ramele geamurilor bisericii, in afara de cele de la tinda sunt confectionate din fier, cu partea de sus in semicerc. Asezarea si dimensiunile geamurilor este urmatoarea:
-in altar in partea de est un geam de 1,8 / 0,8 m.
-la proscomidie, pe partea de nord a semicercului un geam de 1,8 / 0,8 m.
-in naos cate un geam de 1,8 / 0,8 m pe latura de Nord si Sud
-in pronaos cate doua geamuri de 1,8 / 0,8 m pe latura de Nord si Sud.
-in tinda cate un geam de 1,5 / 0,5 m pe latura de Nord si Sud.



ISTORICUL BISERICII
Nu se cunoaste data exacta a constructiei. Nu se stie cu certitudine cine au fost ctitorii acestei biserici.
Traditia a pastrat insa informatia, ca aceasta biserica ar fi fost la inceput un schit, ctitori fiind 2-3 monahi. Prin fata bisericii este o fosta albie de apa curgatoare, care intra in sat dinspre nord, pe partea stanga a soselei principale Bucuresti- Berceni, traverseaza aceasta sosea in fata bisericii si se continua pe partea dreapta spre sud-est pana la raul Sabar. Malurile acestei ape au fost candva inpadurite cu stejari. Aici intr-o pozitie pitoreasca, 2-3 calugari au facut un schit, care a devenit biserica de enorie catre finele sec. XVII si inceputul sec. XVIII, odata cu primele asezari omenesti in jurul acestui schit.
Traditia aceasta este confirmata de urmatoarele argumente:
-1. Daca se sapa la 2-3 m adancime, pe valea de care am amintit se gasesc masive straturi de nisip si pietris, ceea ce arata ca pe aici a fost albia unui rau.
-2. Solul brun roscat, catre cernoziom degradat, peste stratul de loes, da dovada ca locurile acestea au fost candva impadurite.
-3. Pana in zilele noastre, se gaseau ici si colo, chiar in camp, stejari batrani, plopi, sau salcii ( caracteristice raurilor de stepa ) ceea ce indica existenta de alta data a unor paduri de stejari.
-4. Un mormant se gasea in prima parte a pronaosului, pe latura de nord. Acest mormant a fost cercetat de o comisie de monumente istorice, condusa de Prof. Gh. Cantacuzino, in anul 1925, cand s-a facut restaurarea acestei biserici. Inscriptia de pe lespedea de deasupra mormantului era complet stearsa. Se mai pastrau in mod vizibil insignele “soarele si luna”, care au dus la concluzia ca aceasta biserica ar fi fost la inceput un schit, mormantul fiind al unui monah, sau cel mai mult al egumenului respectiv.
-5. Pe al doilea strat de pe catapeteazma de zid (cand s-a facut restaurarea intre anii 1924-1926) s-a gasit urmatoarea insemnare “1675”. Inscriptia era facuta cu ulei de culoare maron. Marturia pe care o detinem este de la preotul Dobrescu S. Gheorghe, care a functionat in aceasta parohie de la data 15-X -1921, pana la data de 1-VI- 1962 cand a fost pensionat si sub care s-a facut restaurarea intre anii 1921-1926. Nu s-a pastrat inscriptia. Anul 1675, pe al doilea strat de pictura demonstreaza ca acest sfant lacas ar fi fost construit la inceputul sec XVII.

Asezari omenesti in jurul bisericii schit, au avut loc mai tarziu, catre finele sec. XVIII. Sunt insemnari sau documente scrise. Tot prin traditie, s-a pastrat stirea ca primii oameni care s-ar fi stabilit in jurul schitului, ar fi fost robi si clacasi, de pe cele patru mosii care se invecinau una cu alta, la intretaierea celor doua drumuri de langa biserica. Aici la hotare au fost trimisi de pe mosiile respective robi si clacasi pentru paza hotarelor in contra stricaciunilor. Ei se chemau paznici de hotar si pentru adapost si-au construit bordeie in pamant. Pana in present partea de sat de langa intretaierea celor doua drumuri amintite mai pastreaza denumirea de “Bordeiasi”. Cu vremea paznicii de hotar s-au stabilit definitiv pe aceste locuri, astfel luand fiinta un sat. Bisericuta schit a devenit enorie. Probabil ca asezarea definitive a bordeiasilor in aceste locuri s-a facut tocmai ca aici s-a gasit o biserica pentru satisfacerea nevoilor religioase.
Pictura actuala este in ulei si dateaza din anul 1947. Pictorul care a executat-o a fost Gheorghe Eftimiu, preoti fiind Dobrescu S. Gheorghe si Nae Gh. Manole. A fost stearsa pictura din 1926 executata mediocru de pictorul Mihail Mitescu si inlocuita cu una noua in stil bizantin. In anii 1999-2000 pictura a fost refacuta integral in timpul preotului Penea Gheorghe Cristian, fiind in stare foarte buna acum.

Catapeteasma originala era din zid gros de 0,6 m. Peste aceasta catapeteasma de zid ( deoarece zidul se crapase ) s-a aplicat o catapeteasma de lemn de stejar sculptat, gen epoca Brancoveanu. Catapeteasma avea partea de jos ( pana la inaltimea de 0,8 m ) infundata in tablii sculptate. Cele doua usi imparatesti si cele doua laterale aveau pe margine cate un chenar sculptat, iar pe tabliile din mijloc se gaseau pictate icoanele respective: Buna -Vestire pe cele imparatesti, Sfintii Apostoli Arhanghelii Mihail si Gavril pe cele laterale. In parti pe stalpi masivi sculptati se aflau icoane din placa argintata si aveau urmatoarea asezare: Mantuitorul, Maica Domnului, Sf. Ierarh Nicolae, si Sf. Mucenic Gheorghe. Deasupra stalpilor se afla o ghirlanda tubular semicirculara, sculptura reprezentand frunze de vita-de-vie si struguri. Urmau apoi doua randuri de icoane, primul cu praznicele imparatesti, la mijloc fiind “Sfanta Mahrama”, iar al doilea rand cu cei 12 apostoli. Catapeteasma se termina in partea de sus cu un chenar sculptat , in mijlocul caruia se gaseste crucea rastignirii, incadrata de cel doua molenii , cu pictura infatisand pe Maica Domnului si pe Sf. Ev. Ioan.
Catapeteasma actuala este din lemn de cires si este in stare foarte buna.
Dupa anuarul 1909 al Casei Bisericii, Bercenii sunt parohie cu biserica de zid reparata in 1882 cu hramul Sf Nicolae. Pentru aceasta biserica in anul 1788, la 2 mai a fost hirotonisit preotul Istrati Diaconul. In 1810 existau 81 case, iar la biserica se aflau trei preoti.
Restaurarea acestei biserici s-a facut intre anii 1924-1926, cand s-a subzidit cu caramida se presa, s-a inaltat in exterior cu cate 1,2 m, s-a facut acoperisul si turla din nou si s-a adaugat tinda. In anul 1947 s-a pavat cu placi de mozaic in trei culori, s-au facut reparatii de zidarie si s-a executat din nou pictura in ulei. In anul 1958 s-a facut o alee din beton de la strada pana la usa bisericii. In anul 1960 s-au facut reparatii la invelis, indreptarea crucii de pe turla si invelitul in intregime al turlei cu table, deoarece tencuiala de pe peretii exterior ai turlei cazusera din cauza intemperiilor. Peretii turlei ( initial din lemn si scanduri ) au fost acoperiti in 1924-1926 cu plasa de sarma si trestie apoi tencuiti. Acum turla este din caramida si are ferestre.
Reparatii capitale au mai fost facute intre anii 1970-1971 si 1975-1978. Intre anii 1999-2000 a fost refacuta integral pictura bisericii Intre anii 2000-2008 s-au facut reparatii numeroase.
Starea actuala a bisericii este foarte buna. Fiind o constructie solida si facandu-se neintrerupt reparatiile de intretinere, atat in interior cat si in exterior, nu arata a fi atat de batrana.


B. Acte doveditoare in documentatie, act de intemeiere, act de sfintire, documente in legatura cu biserica.

Nu se gasesc. Se crede ca toate s-au instrainat sau au fost distruse in timpul primului razboi mondial. In 1921 cand a venit la aceasta parohie preotul Dobrescu S. Gheorghe, a aflat ca biserica ( care arata cu totul altfel decat azi ) era oficial inchisa ca improprie pentru cult. Biserica era foarte joasa in exterior, cu tencuiala roasa de igrasie, cu geamuri inguste afara si largi inauntru, astupate cu coceni de porumb si fara tinda. De aceea a fost nevoie sa se faca restaurarea din 1924-1926, in urma careia a capatat infatisarea actuala.
C. Obiecte de cult cu valoare muzeistica.
Nu se gasesc

CLOPOTNITA
A. Descriere si istoric

Clopotnita este separata de biserica. Este construita in 1933, din caramida presata de 28/14/7 cm si este acoperita cu tabla galvanizata. Pana la construirea clopotnitei, clopotul si toaca se gaseau in turla bisericii. Parte de jos a clopotnitei lunga de 3,2 m , lata de 4,4 m si inalta de 3,2 m este inchisa complet pe laturile dinspre Nord si Sud. Pe laturile dinspre Est si Vest se afla bolta de intrare si iesire. Deasupra este podita cu scandura. In partea de sus, se urca pe o scara din lemn, prin interior.
Partea de sus a clopotnitei are laturile egale cu partea de jos si inaltimea de 2,8 m. Are pe peretii dinspre Est si Vest cate trei deschizaturi, in forma de ferastruici, cu partea de sus in semicerc, iar pe peretii dinspre Nord si Sud, cate doua deschizaturi, toate avand dimensiunile de 1,3 / 0,5 m. Grosimea zidurilor este de o caramida si jumatate. In aceasta parte se gaseste un clopot de marime mijlocie montat pe doua grinzi de stejar si o toaca de fier. Fata de asezarea bisericii, clopotnita se afla asezata pe teren in partea de sud a bisericii, la strada. Starea actuala a clopotnitei este foarte buna. Fiind o constructie relativ noua, nu i s-au facut restaurari sau reparatii.

B. Acte doveditoare in documente, act de intemeiere, documente in legatura cu clopotnita.

Cu privire la constructie se gaseste in arhiva un singur contract de angajare a manoperei, care poarta data de 26-XI-1933. ( dosar arhiva nr. 31, filele 196-199 )
In vechiul inventar clopotnita apare la pozitia nr. 8-1-A, pag. 2-3.
In inventarul din 1949, se afla in subclasa 12, pozitia nr.2.
In noul inventar apare la grupa “Cladiri , Constructii” la pozitia nr. 2, pag. 39.



MONUMENTUL
In partea de est a bisericii se afla un monument ridicat in cinstea locuitorilor comunei Berceni care au murit pentru apararea tarii.

ACTIVITATI CULTURAL MISIONARE
In fiecare vineri, dupa slujba de seara, are loc in biserica un dialog catehetic intre preot si credinciosi.
Biserica dispune de o mica biblioteca crestina, cu program de imprumut, asezata chiar in sfantul lacas, pentru cei interesati in luminarea credintei ortodoxe.
Parohia are in proiect, construirea unei capele si a unei cantine sociale in curtea bisericii, pentru ajutorarea familiilor nevoiase.
Parohia este implicate prin preotul Penea Gheorghe Cristian intr-un parteneriat educational cu scolile si gradinitele din parohie si in proiectul pentru “Dezvoltarea resurselor Umane” axa prioritara 2 “ NU ABANDONATI SCOALA” avand ca obiect catehizarea copiilor si prevenirea abandonului scolar.
Parohia sprijina periodic familiile nevoiase de pe teritoriul ei, precum si alte familii care participa la sfintele slujbe in biserica si se afla in dificultate.
Din anul 2000 functioneaza pe raza parohiei progamul social “Batranii Nostrii “, care are drept scop ajutorarea persoanelor de varsta a treia ramase singure si fara nici un sprijin. Tineri voluntari merg periodic la acestia , le duc anafura, apa sfintita, stau de vorba cu ei ajutandu-i si la treburile gospodaresti ( aprovizionarea cu alimente sau curatenie in casa ).

Biserica Sfantul Nicolae Berceni
Str. Infratirii, nr. 3,
Com. Berceni , cod 077020, Jud. Ilfov.
Tel. 021 3612881

Cont Bancar: 2511.A01.0.17137290064.ROL1
Cont IBAN nou : RO25RNCB0064017137290001
CUI / CNP : 14324538
CIC : 1713729

Documentare: Arhiva Bisericii Sf. Nicolae, Berceni , Ilfov

Editare text si fotografii: Constantin Dumitru Acheaua