Acest blog NU este blogul oficial al Bisericii Sf. Nicolae Berceni.
Articolele sunt preluate de pe alte website-uri cu tematica ortodoxa cu mentionarea sursei textului. Realizarea acestui blog se face pe baza de voluntariat fara nici o obligatie fata de Biserica Sf. Nicolea Berceni.
Materialele documentare despre Biserica Sf. Nicolae Berceni au fost puse la dispozitie de Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian (Paroh 1999 - 2011).

Puteti contribui la realizarea si actualizarea blogului cu informatii, articole sau fotografii contactand administartorul la:
acheaua_constantin@yahoo.com Articolele respective vor fi publicate cu mentionarea sursei lor.




Biserica Sf. Nicolae Berceni

Biserica  Sf.  Nicolae  Berceni

Biserica Sf. Nicolae Berceni

Biserica  Sf.  Nicolae  Berceni

Slujba Cununie Religioasa

Slujba Cununie Religioasa

Calendare Personalizate

duminică, 16 august 2009

Monografia Bisericii Sf. Nicolae din Berceni

DESCRIEREA BISERICII

A. Descrierea si istoricul constructiei bisericii, restaurari, reparatii si starea actuala.

Biserica din comuna Berceni, judetul Ilfov, este construita in intregime din caramida veche olteneasca, atat zidurile cat si boltile interioare. Are forma de corabie cu o singura turla, asezata deasupra boltii in pronaos.. Aceasta bolta este inchisa , in forma unei jumatati de cilindru pe toata latimea pronaosului si nu merge pana la cupola turlei. Turla nu este cea originala. Este o constructie noua cu baza octogonala, asezata tot pe locul celei vechi, care era din lemn dar cu baza patrata si de dimensiuni mai mici.
Turla este imbracata in intregime cu table in solzi. Zidurile au o grosime de 60 cm.
Tinda , fiind o adaugire mai noua are pereti grosi de 40 cm, facuti din caramida presata de 28/14/7 cm. Dimensiunile in exterior ale constructiei sunt urmatoarele:
-semicercul care formeaza altarul este de 13 m.
-corpul bisericii ( naos si pronaos ) este de 13,6 m.
-latimea bisericii este de 6,8 m.
-tinda are 3,1 m.
-inaltimea tindei are 4 m .
Biserica este invelita cu table si are jgheaburi si burlane pentru scurgerea apei.


IMPARTIREA INTERIOARA

Altarul in forma de semicerc cu o raza de 3,2 m are o bolta de ¼ sfera, cu extremitatile naos sprijinite pe doi stalpi lipiti de o parte si de alta a catapetesmei, de zidurile dinspre Nord si Sud.
Naosul in forma de patrat cu latura de 5,5 m are o bolta ½ sfera sprijinita spre altar pe cei doi stalpi de la marginile catapetesmei, pe care se sprijina si bolta de la altar, iar spre pronaos, tot pe cei doi stalpi marginali, lipiti de zidurile respective, intocmai ca cei de la catapeteazma si pe alti doi stalpi in interiorul bisericii cu dimensiunile de 0,5 / 0,5 m, care despart naosul de pronaos. Acesti doi stalpi , impreuna cu cei marginali, formeaza trei arcade semicircular pe marginea boltii urmatoare si in acelasi timp trei deschizaturi, doua laterale si una care face trecerea din naos in pronaos.
Pronaosul in forma de dreptunghi cu lungimea de 7,1 m si latimea de 5,5 m are doua bolti. Prima in forma de ½ cilindru, este asezata de-a latul pronaosului. Lungimea cilindruluin este aceeasi cu latimea bisericii, adica 5,5 m iar diametrul cilindrului ( boltii ) este de 3,8 m. Urmeaza in continuare spre tinda a doua bolta de aceeasi forma ca prima, avand diametrul de 2,3 m fiind sprijinita spre prima tot de patru stalpi, asemanatori cu cei aratati intre naos si pronaos, iar spre tinda se sprijina pe zidul dinspre pronaos si tinda.
Tinda, marginita de ziduri pe toate laturile are lungimea de 2,3 m si latimea de 3,2 m.
Intrarea se face pe usa de la tinda ( din doua foi ) cu dimensiunile de 1,9 / 1,2 m. O a doua usa, cu partea de sus in semicerc ( cu geam mat ), face trecerea din tinda in pronaos. Este tot din doua foi, avand dimensiunile 2,2 / 1,2 m. Mai exista si a treia usa, pe peretele dinspre nord al naosului, aproape de altar, dintr-o singura foaie, cu deschizatura in afara, pentru evacuare in caz de incendiu. Si la aceasta usa partea de sus este in semicerc, cu geam in rama de fier, dimensiunile fiind de 2,8 / 0,8 m. Toate usile sunt in tablii, confectionate din brad si vopsite maron. Ramele geamurilor bisericii, in afara de cele de la tinda sunt confectionate din fier, cu partea de sus in semicerc. Asezarea si dimensiunile geamurilor este urmatoarea:
-in altar in partea de est un geam de 1,8 / 0,8 m.
-la proscomidie, pe partea de nord a semicercului un geam de 1,8 / 0,8 m.
-in naos cate un geam de 1,8 / 0,8 m pe latura de Nord si Sud
-in pronaos cate doua geamuri de 1,8 / 0,8 m pe latura de Nord si Sud.
-in tinda cate un geam de 1,5 / 0,5 m pe latura de Nord si Sud.



ISTORICUL BISERICII
Nu se cunoaste data exacta a constructiei. Nu se stie cu certitudine cine au fost ctitorii acestei biserici.
Traditia a pastrat insa informatia, ca aceasta biserica ar fi fost la inceput un schit, ctitori fiind 2-3 monahi. Prin fata bisericii este o fosta albie de apa curgatoare, care intra in sat dinspre nord, pe partea stanga a soselei principale Bucuresti- Berceni, traverseaza aceasta sosea in fata bisericii si se continua pe partea dreapta spre sud-est pana la raul Sabar. Malurile acestei ape au fost candva inpadurite cu stejari. Aici intr-o pozitie pitoreasca, 2-3 calugari au facut un schit, care a devenit biserica de enorie catre finele sec. XVII si inceputul sec. XVIII, odata cu primele asezari omenesti in jurul acestui schit.
Traditia aceasta este confirmata de urmatoarele argumente:
-1. Daca se sapa la 2-3 m adancime, pe valea de care am amintit se gasesc masive straturi de nisip si pietris, ceea ce arata ca pe aici a fost albia unui rau.
-2. Solul brun roscat, catre cernoziom degradat, peste stratul de loes, da dovada ca locurile acestea au fost candva impadurite.
-3. Pana in zilele noastre, se gaseau ici si colo, chiar in camp, stejari batrani, plopi, sau salcii ( caracteristice raurilor de stepa ) ceea ce indica existenta de alta data a unor paduri de stejari.
-4. Un mormant se gasea in prima parte a pronaosului, pe latura de nord. Acest mormant a fost cercetat de o comisie de monumente istorice, condusa de Prof. Gh. Cantacuzino, in anul 1925, cand s-a facut restaurarea acestei biserici. Inscriptia de pe lespedea de deasupra mormantului era complet stearsa. Se mai pastrau in mod vizibil insignele “soarele si luna”, care au dus la concluzia ca aceasta biserica ar fi fost la inceput un schit, mormantul fiind al unui monah, sau cel mai mult al egumenului respectiv.
-5. Pe al doilea strat de pe catapeteazma de zid (cand s-a facut restaurarea intre anii 1924-1926) s-a gasit urmatoarea insemnare “1675”. Inscriptia era facuta cu ulei de culoare maron. Marturia pe care o detinem este de la preotul Dobrescu S. Gheorghe, care a functionat in aceasta parohie de la data 15-X -1921, pana la data de 1-VI- 1962 cand a fost pensionat si sub care s-a facut restaurarea intre anii 1921-1926. Nu s-a pastrat inscriptia. Anul 1675, pe al doilea strat de pictura demonstreaza ca acest sfant lacas ar fi fost construit la inceputul sec XVII.

Asezari omenesti in jurul bisericii schit, au avut loc mai tarziu, catre finele sec. XVIII. Sunt insemnari sau documente scrise. Tot prin traditie, s-a pastrat stirea ca primii oameni care s-ar fi stabilit in jurul schitului, ar fi fost robi si clacasi, de pe cele patru mosii care se invecinau una cu alta, la intretaierea celor doua drumuri de langa biserica. Aici la hotare au fost trimisi de pe mosiile respective robi si clacasi pentru paza hotarelor in contra stricaciunilor. Ei se chemau paznici de hotar si pentru adapost si-au construit bordeie in pamant. Pana in present partea de sat de langa intretaierea celor doua drumuri amintite mai pastreaza denumirea de “Bordeiasi”. Cu vremea paznicii de hotar s-au stabilit definitiv pe aceste locuri, astfel luand fiinta un sat. Bisericuta schit a devenit enorie. Probabil ca asezarea definitive a bordeiasilor in aceste locuri s-a facut tocmai ca aici s-a gasit o biserica pentru satisfacerea nevoilor religioase.
Pictura actuala este in ulei si dateaza din anul 1947. Pictorul care a executat-o a fost Gheorghe Eftimiu, preoti fiind Dobrescu S. Gheorghe si Nae Gh. Manole. A fost stearsa pictura din 1926 executata mediocru de pictorul Mihail Mitescu si inlocuita cu una noua in stil bizantin. In anii 1999-2000 pictura a fost refacuta integral in timpul preotului Penea Gheorghe Cristian, fiind in stare foarte buna acum.

Catapeteasma originala era din zid gros de 0,6 m. Peste aceasta catapeteasma de zid ( deoarece zidul se crapase ) s-a aplicat o catapeteasma de lemn de stejar sculptat, gen epoca Brancoveanu. Catapeteasma avea partea de jos ( pana la inaltimea de 0,8 m ) infundata in tablii sculptate. Cele doua usi imparatesti si cele doua laterale aveau pe margine cate un chenar sculptat, iar pe tabliile din mijloc se gaseau pictate icoanele respective: Buna -Vestire pe cele imparatesti, Sfintii Apostoli Arhanghelii Mihail si Gavril pe cele laterale. In parti pe stalpi masivi sculptati se aflau icoane din placa argintata si aveau urmatoarea asezare: Mantuitorul, Maica Domnului, Sf. Ierarh Nicolae, si Sf. Mucenic Gheorghe. Deasupra stalpilor se afla o ghirlanda tubular semicirculara, sculptura reprezentand frunze de vita-de-vie si struguri. Urmau apoi doua randuri de icoane, primul cu praznicele imparatesti, la mijloc fiind “Sfanta Mahrama”, iar al doilea rand cu cei 12 apostoli. Catapeteasma se termina in partea de sus cu un chenar sculptat , in mijlocul caruia se gaseste crucea rastignirii, incadrata de cel doua molenii , cu pictura infatisand pe Maica Domnului si pe Sf. Ev. Ioan.
Catapeteasma actuala este din lemn de cires si este in stare foarte buna.
Dupa anuarul 1909 al Casei Bisericii, Bercenii sunt parohie cu biserica de zid reparata in 1882 cu hramul Sf Nicolae. Pentru aceasta biserica in anul 1788, la 2 mai a fost hirotonisit preotul Istrati Diaconul. In 1810 existau 81 case, iar la biserica se aflau trei preoti.
Restaurarea acestei biserici s-a facut intre anii 1924-1926, cand s-a subzidit cu caramida se presa, s-a inaltat in exterior cu cate 1,2 m, s-a facut acoperisul si turla din nou si s-a adaugat tinda. In anul 1947 s-a pavat cu placi de mozaic in trei culori, s-au facut reparatii de zidarie si s-a executat din nou pictura in ulei. In anul 1958 s-a facut o alee din beton de la strada pana la usa bisericii. In anul 1960 s-au facut reparatii la invelis, indreptarea crucii de pe turla si invelitul in intregime al turlei cu table, deoarece tencuiala de pe peretii exterior ai turlei cazusera din cauza intemperiilor. Peretii turlei ( initial din lemn si scanduri ) au fost acoperiti in 1924-1926 cu plasa de sarma si trestie apoi tencuiti. Acum turla este din caramida si are ferestre.
Reparatii capitale au mai fost facute intre anii 1970-1971 si 1975-1978. Intre anii 1999-2000 a fost refacuta integral pictura bisericii Intre anii 2000-2008 s-au facut reparatii numeroase.
Starea actuala a bisericii este foarte buna. Fiind o constructie solida si facandu-se neintrerupt reparatiile de intretinere, atat in interior cat si in exterior, nu arata a fi atat de batrana.


B. Acte doveditoare in documentatie, act de intemeiere, act de sfintire, documente in legatura cu biserica.

Nu se gasesc. Se crede ca toate s-au instrainat sau au fost distruse in timpul primului razboi mondial. In 1921 cand a venit la aceasta parohie preotul Dobrescu S. Gheorghe, a aflat ca biserica ( care arata cu totul altfel decat azi ) era oficial inchisa ca improprie pentru cult. Biserica era foarte joasa in exterior, cu tencuiala roasa de igrasie, cu geamuri inguste afara si largi inauntru, astupate cu coceni de porumb si fara tinda. De aceea a fost nevoie sa se faca restaurarea din 1924-1926, in urma careia a capatat infatisarea actuala.
C. Obiecte de cult cu valoare muzeistica.
Nu se gasesc

CLOPOTNITA
A. Descriere si istoric

Clopotnita este separata de biserica. Este construita in 1933, din caramida presata de 28/14/7 cm si este acoperita cu tabla galvanizata. Pana la construirea clopotnitei, clopotul si toaca se gaseau in turla bisericii. Parte de jos a clopotnitei lunga de 3,2 m , lata de 4,4 m si inalta de 3,2 m este inchisa complet pe laturile dinspre Nord si Sud. Pe laturile dinspre Est si Vest se afla bolta de intrare si iesire. Deasupra este podita cu scandura. In partea de sus, se urca pe o scara din lemn, prin interior.
Partea de sus a clopotnitei are laturile egale cu partea de jos si inaltimea de 2,8 m. Are pe peretii dinspre Est si Vest cate trei deschizaturi, in forma de ferastruici, cu partea de sus in semicerc, iar pe peretii dinspre Nord si Sud, cate doua deschizaturi, toate avand dimensiunile de 1,3 / 0,5 m. Grosimea zidurilor este de o caramida si jumatate. In aceasta parte se gaseste un clopot de marime mijlocie montat pe doua grinzi de stejar si o toaca de fier. Fata de asezarea bisericii, clopotnita se afla asezata pe teren in partea de sud a bisericii, la strada. Starea actuala a clopotnitei este foarte buna. Fiind o constructie relativ noua, nu i s-au facut restaurari sau reparatii.

B. Acte doveditoare in documente, act de intemeiere, documente in legatura cu clopotnita.

Cu privire la constructie se gaseste in arhiva un singur contract de angajare a manoperei, care poarta data de 26-XI-1933. ( dosar arhiva nr. 31, filele 196-199 )
In vechiul inventar clopotnita apare la pozitia nr. 8-1-A, pag. 2-3.
In inventarul din 1949, se afla in subclasa 12, pozitia nr.2.
In noul inventar apare la grupa “Cladiri , Constructii” la pozitia nr. 2, pag. 39.



MONUMENTUL
In partea de est a bisericii se afla un monument ridicat in cinstea locuitorilor comunei Berceni care au murit pentru apararea tarii.

ACTIVITATI CULTURAL MISIONARE
In fiecare vineri, dupa slujba de seara, are loc in biserica un dialog catehetic intre preot si credinciosi.
Biserica dispune de o mica biblioteca crestina, cu program de imprumut, asezata chiar in sfantul lacas, pentru cei interesati in luminarea credintei ortodoxe.
Parohia are in proiect, construirea unei capele si a unei cantine sociale in curtea bisericii, pentru ajutorarea familiilor nevoiase.
Parohia este implicate prin preotul Penea Gheorghe Cristian intr-un parteneriat educational cu scolile si gradinitele din parohie si in proiectul pentru “Dezvoltarea resurselor Umane” axa prioritara 2 “ NU ABANDONATI SCOALA” avand ca obiect catehizarea copiilor si prevenirea abandonului scolar.
Parohia sprijina periodic familiile nevoiase de pe teritoriul ei, precum si alte familii care participa la sfintele slujbe in biserica si se afla in dificultate.
Din anul 2000 functioneaza pe raza parohiei progamul social “Batranii Nostrii “, care are drept scop ajutorarea persoanelor de varsta a treia ramase singure si fara nici un sprijin. Tineri voluntari merg periodic la acestia , le duc anafura, apa sfintita, stau de vorba cu ei ajutandu-i si la treburile gospodaresti ( aprovizionarea cu alimente sau curatenie in casa ).

Biserica Sfantul Nicolae Berceni
Str. Infratirii, nr. 3,
Com. Berceni , cod 077020, Jud. Ilfov.
Tel. 021 3612881

Cont Bancar: 2511.A01.0.17137290064.ROL1
Cont IBAN nou : RO25RNCB0064017137290001
CUI / CNP : 14324538
CIC : 1713729

Documentare: Arhiva Bisericii Sf. Nicolae, Berceni , Ilfov

Editare text si fotografii: Constantin Dumitru Acheaua

Monografia comunei Berceni -Text

COMUNA BERCENI

CADRUL NATURAL
Comuna Berceni este situata in partea de sud-est a Municipiului Bucuresti, in imediata vecinatate, la 13 km distanta si are o suprafata de 13 km2. Pozitia sa aproape in centrul Campiei Vlasiei este delimitata de raurile afluente Dambovitei si Argesului. Aspectul caracteristic este de campie cu mici crovuri, usor inclinate spre Sabar. Apa freatica este de mica adancime, ( intre 4 si 12 m ) se aduna la suprafata in depresiuni formand lacuri ca Mamina, Balta Cocoic, puncte de atractie pentru pescarii bucuresteni. Apa freatica creeaza conditii pentru cultura de pomi fructiferi ( piersicul, ciresul, gutuiul, caisul, ) iar vita-de-vie are o veche traditie in localitate, ca si cresterea cornutelor mari.
Localitatea a fost si este un important bazin legumicol de aprovizionare cu legume si zarzavaturi a orasului Bucuresti. Cresterea vacilor cu lapte aproape in fiecare gospodarie, permite valorificarea produselor lactate pe pietele bucurestene. Municipiul Bucuresti atrage si o parte a fortei de munca din comuna. In 1989 existau 2025 salariati, iar in 1995 existau 1130 salariati.

ISTORICUL COMUNEI BERCENI
Primul document ce s-a pastrat pana astazi, cu privire la asezarea Berceni, este datat 1598, August 21: Jupan Udrea, marele armas ( dregator care supraveghea inchisorile si executiile ), daruieste manastirii Panaghia, de pe dealul Targovistei satele: Campeni, Mircesti, Racovita, Ghizdaveti, Luciani, Belciugovul, Boldorogesti, Culcati, Maximul, Balenii,, Matilesti , Fundeni, Caineni,, Bretculesti, Falfoesti, Macsani, Sacuiani, Leurdeni, Stalpeni, si Bercenii toti, Bobestii de Sus, Bobestii de Jos. Daca sotia sa , se va marita sau va muri, sa ia fratele sau Maxim si Balenii, iar sora sa Grajdana sa ia Leurdenii si Bercenii, celelalte sate ramanand manastirii Panaghia, unde vrea sa fie ingropat. ( Documenta Romaniae Historiae, vol. XI, doc. 311, pag. 417,418.)
La sfarsitul sec. XVI-lea era importanta apartenenta unui sat de o manastire, deoarece domnia acorda imunitati explicite prin acte pentru satele din imediata apropiere a manastirilor; pentru celelalte sate se preciza ca sunt date spre a fi de ocina si de ohaba si aveau obligatii catre domnii, dar nu erau indatorate catre stapan decat cu “daturile”.
Prezenta in sec. XVI-lea a unei asezari omenesti pe raza actualei comune Berceni nu este un caz singular. Documentele mentioneaza si alte localitati tot din sec. XVI-lea: Leurdenii pomeniti mai sus, Sintestii din 1577, Creata de sus din 1575, Balotesti din 1587, Dragomiresti, etc.
Asezarea comunei Berceni in imediata vecinatate a orasului Bucuresti, a determinat o legatura permanenta intre ele, in veacurile din urma, dar si in prezent. Actualul teritoriu al Bucurestiului s-a format prin inglobarea satelor din jurul lui, incat unii calatori straini remarcau caracterul rural, de “Sat mare al Bucurestilor” ( C-tin Giurescu- “Istoria Bucurestilor”- Editia a-II-a, Editura Sport-Turism, Bucuresti,1979, pag.123 ). Asa au fost satele: Grozavesti, amintit in documente in 1492, Brosteni, Caramidarii de jos, Sarbii ( sat din S-Estul Bucurestiului, din preajma bisericii de azi Sf. Nicolae sarbi de pe calea Vacaresti ). Alte sate, precum Dragomorestii de pe Dambovita, ce au o mentiune documentara mai veche decat a Bucurestiului ( 1453, aprilie 29 ), sau Bercenii, au ramas in afara teritoriului actual al orasului. Satele incorporate au devenit mahalale sau cartiere periferice ce au pastrat ulitele lor, celelalte si-au pastrat o oarecare individualitate, in port, traditie si obiceiuri.
Pe teritoriul Tarii Romanesti pana in 1625 existau 3220 sate si orase, dintre care 2045 exista si astazi, adica 64 %. ( Donat I.- “Asezarile omenesti din Tara Romaneasca in sec. XIV-XVI “ ). Donat I. afirma in lucrarea sa ca: “ din trei sate aparute in documentele Tarii romanesti pana la 1625, doua se pastreaza si in vremea noastra”.
Din sec. XVII exista mai multe documente, vom remarca cateva pentru a afla si alte denumiri date localitatii spre exemplificare: Bercianii, Birceni.
Un document parafat de Radu Voievod, nepotul lui Laiota Basarab, in 1606, cu dreptate stabileste proportia unei proprietati, a lui Albu vataful din Bercianii, care pretuise cu propietarul mosia respectiva la 8000 aspri, insa Albu vataful nu a apucat sa-i dea decat 2400 aspri. Urmasii lui Albu vatafu pretindeau ca sunt stapani pe intreaga ocina. S-a dovedit ca ei aveau dreptul numai la a treia parte pentru atat cat fusese achitata suma de 2400 aspri. ( aspru= moneda turceasca de argint, echivalent cu 1/100 dintr-un leu in sec. XVII ) ( Arhivele statului, Catalogul documentelor Tarii romanesti, vol II, Bucuresti 1974, pag. 106 ).
Un alt document in alfabet chirilic, din 1612, iunie 15, Targoviste, este semnat de Radu Voievod, fiul lui Mihnea Turcitul. “ Aceasta intareste manastirile ce se cheama din deal, stapanirea asupra satelor Popsa, Solomonul, Vihoresti, peste satele Dridihul, Calinesti, Fundeni si Berceni si partea pentru intarire si ajutor.” (opera citata, pag. 237)
In urma cercetarii efectuate am gasit mai multe documente care vorbesc despre ocina din Berceni, ca mosie a jupanesei Grajdana, sora marelui armas Udrea mentionat in primul document. Astfel in 1626 august 8, Alexandru Coconul Voievod ( 1626- 1627 ) ( coconul in sensul de nevarstnicul fiu al lui Radu Mihnea ce avusese numai 12 ani la urcarea pe tron ) numeste boieri hotarnici care sa aleaga ocina din Berceni a Jupanesei Grajdana de cea a lui Alexe ( Documenta Romaniae Historiae, vol.XXI, doc. 128, pag.251 ). In Noiembrie acelasi an, 12 boieri hotarnicesc ocina din Berceni. La cinci ani dupa aceasta, Jupaneasa Grajdana printr-un act din 21 Aprilie, lasa partea sa din Berceni, Leurdeni, Ciurmerni, Stalpenii de Sus si Catun, cu vii, mori, rumani si tigani, nepotului sau Preda, al doilea spatar. ( Documenta Romaniae Historiae vol. XXIII, doc.229, pag 367 )
In epoca moderna cel mai important eveniment pentru taranimea romaneasca, inclusiv pentru satenii din Berceni a fost reforma agrara din 1864. Prin aceasta lege se recunostea proprietatea fostului clacas asupra locului de pamant, detinut pana atunci in folosinta. Un fruntas "Ilfivean " a primit in medie 10 pogoane, 14 prajini si 18 stanjeni, iar palmasii au primit prajini si stanjeni.
In unele locuri, fostii clacasi nu au primit locuri de calitatea celor avute in folosinta, ci altele neproductive sau li s-a dat departe de vatra satului. Asa s-a intamplat in satele Berceni ( ce numeau loturile parloage ) Dobreni, Balaceanu, Buda Clucerului. ( Taranii in “supliciile” lor spuneau ca sunt “sicanati” ). ( Revista de Istorie, extras, Ed. Academiei – Aplicarea legii rurale din 1894 in Jud. Ilfov, de Marin Alexandru Cristian ).
Dupa detronarea lui Alexandru Ioan Cuza, multi mosieri au actionat impotriva aplicarii legii rurale. Seceta, inundatiile din 1856, 1866, au stabilit fermitatea aplicarii legii rurale, iar deposedarea a fost usoara, pretextul folosit fiind neachitarea despagubirii de claca. Cele mai multe deposedari au avut loc in judetul Ilfov, multi proprietari fiind determinati sa-si vanda pamantul, desi legea interzicea acest lucru. In plasa Sabar , ce cuprindea 129 sate, inclusiv satul Berceni, si-au instrainat loturile locuitori din 17 comune.
La sfarsitul sec XIX, Bercenii apartineau de comuna Dobreni cu care formau la un loc “Strainii Dobreni”. Se spune ca termenul de straini provine dupa denumirea data celor ce au intemeiat comuna si care erau straini de aceste locuri. Acestia au fost adusi la marginile mosiilor de catre boieri, pentru a avea mana de lucru necesara cultivarii pamantului. Localitatea Berceni s-a dezvoltat fara catune alipite, iar acum un veac avea 194 case si 887 locuitori. Suprafata satului era de 2417 ha. Domnul I.Pr.Dumitrescu era cel mai mare proprietar si stapanea 1871 ha, iar restul locuitorilor detineau 546 ha. Existau si suprafete sterpe, 29 ha erau islaz, 5 ha cu vii. Comuna avea 183 contribuabili, cu un buget de 3438 lei venituri si 3526 lei cheltuieli. Exista o scoala mixta cu 16 elevi, 2 preoti la biserica Sf. Nicolae. Dintre locuitori 27 erau plugari si 5 aveau profesii diferite. Aratura se facea cu 188 pluguri si 177 boi. Taranii bercenari aveau 683 vite mari, 316 boi, precum si cai, iepe, porci, oi. Astazi boii nu mai exista in localitate, iar oile in numar foarte mic. Cei mai multi locuitori erau plugari ce munceau pamantul cu plug tras de boi ( existau numai 11 cai ). O treime dintre tarani erau impropietariti si doua treimi neimpropietariti. 9 Marele dictionar geographic al Romaniei de G.I.Lahovari, Bucuresti, Socecu,1899, vol.I , pag. 374 )
Zeciuielile, dijmele, zilele de claca, starea de inapoiere a muncii pamantului au determinat si aici rascoale ale taranilor in anul 1888. ( N.Adaniloaie,- Rascoala taranilor din 1888, Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti 1988, pag 148 )
In judetul Ilfov, rascoala a inceput la 28 Martie, prin ridicarea taranilor din Afumati si Stefanesti. Pentru a preveni raspandirea revoltelor, la inceputul lunii Aprilie, secretarul general al Ministerului de Interne, cerea sa se ocupe militareste plasile Snagov, Sabaru, si Negoiesti, cu trupe venite din Moldova. Masura a fost zadarnica, intrucat rascoala s-a extins in 2-6 aprilie in Colentina, Pantelimon, Cioplea, Catelu, Vitan, Dudesti, Popesti, Bobesti, Balaceanca, Frunzanesti, Frumusani, Berceni, Dobreni, Varasti, Obedeni, Herasti, Radovanu, Vidra, Cretesti, Sintesti, Campurelu, etc.( N.Adaniloaie,-Rascoala taranilor din 1888, Ed.Academiei R.S.R., Bucuresti 1988, pag. 154 )
“Din plasa Sabaru, primi care s-au ridicat la lupta inca din 2 Aprilie, au fost taranii din Berceni” (opera citata , pag 148 ) La 3 Aprilie, subprefectul plasii Sabaru, telegrafia procurorului general ca: “taranii din Berceni ridicandu-se in gramada, s-au introdus in curtea proprietarului Ion Procopie, prin spargerea portilor, administratorul a scapat cu fuga peste camp” ( Documentele rascoalei taranilor din 1888, pag. 62 ). “Rasculatii au devastate nu numai conacul ci si locuinta administratorului mosiei, distrugand mobile si luand o multime de provizii de hrana si porumb. “ ( Arhiva statului, fondul Tribunalului Ilfov, sectia I, dosarul 71 / 1888, f.15 ). Tinte ale taranilor au fost si primarul, notarul si carciumarii din sat ale caror locuinte au fost devastate. A doua zi rascoala a fost reprimata de armata, iar unul dintre tarani, Stoica Zinca, ce se afla in fruntea rasculatilor cu un steag alb a fost omorat pentru ca a indraznit sa i se adreseze comandantului trupelor astfel: “ Domnule capitan, noi am dezrobit Bulgaria, am fost in razboi, am mancat un porumb crud la doua zile, dar saracia tot saracie e la usa ramanului…” ( Documentele rascoalei taranilor din 1888, pag 265 )
De la Berceni rascoala s-a extins la Dobreni, Colibasi, Valea Dragului, Gostinari. Un taran din Dobreni aflat la Berceni in zilelel de 2-3 Aprilie si ajuns la consatenii sai a comentat: “am ramas prosti, brava Berceni, ce-au facut, au facut bine” ( Documentele rascoalei taranolor din 1888, pag.313 ). Aceste spuse au incitat izbucnirea rascoalei si la Dobreni.
Analizand petitiile collective putem desprinde obiectivul principal si general al rasculatilor: “ obtinerea pamanturilor” ( N. Adaniloaie, opera citat, pag. 207 ), dar se cerea si porumb ( vreun porumb) in judetul Ialomita, Prahova, Vlasca, Dambovita .
Dupa inabusirea rascoalei, unii tarani din Berceni au fost condamnati la 5 ani de reluziuni, altii au fost indemnati de avocatii lor, ca de exemplu C. Mille si N.Flevra, sa faca recurs la Curtea de Casatie si sa obtina amnistie. Cereri de gratiere sau amnistia celor arestati au facut si sotiile lor. Petitiile a 8 femei din Berceni au fost adresate regelui, in August 1888, pentru a obtine eliberarea sotilor arestati de “cinci luni de zile”, caci recolta li se prapadeste pe camp si le mor copii de foame.
“Nu intelegem Maiestate cum acesti barbati ai nostril au ajuns negri in fundul inchisorii” cand “rascoala nu a fost de unul sau doi, ci, in genere, in toata tara”. ( Arhivele statului, Bucuresti, fondul Ministerului de Justitie, Administratia, dosar 26 / 1888, f. 147-148, Documentele rascoalei taranilor din 1888, pag. 527-528 ). Intr-adevar, la 31 August regele a recomandat Ministerului de Justitie 25 poetitii de gratiere ce le primise pana atunci “spre a vedea cazurile “ si a “raporta pentru ca merita” ( opera citata ).
In perioada interbelica, comuna Berceni apartine plasei Vidra, iar in anul 1950, cand s-a facut raionarea teritoriului tarii, a apartinut raionului Vidra, regiunea Bucuresti, pana in 1961 cand comuna a trecut in subordinea raionului Nicolae Balcescu- Bucuresti. In 1968, in urma reorganizarii territorial administrative prin desfiintarea regiunilor si raioanelor si infiintarea judetelor, comuna Berceni a apartinut Judetului Ilfov pana in 1981, cand comuna a trecut la judetul Giurgiu. Din anul 1986, luna iunie, a intrat in component Sectorului Agricol Ilfov din Municipiul Bucuresti, iar in present face parte din judetul Ilfov ,reorganizat.

BISERICA ORTODOXA DIN BERCENI
Dupa anuarul 1909 al Casei Bisericii, Bercenii sunt parohie cu biserica de zid reparata in 1882 cu hramul Sf. Nicolae. Pentru aceasta biserica in anul 1788, la 2 Mai, a fost hirotonisit preotul Istrati Diaconul. In 1810 existau 81 case, iar la biserica se aflau 3 preoti “ cu cerite buna, fara nici o patima, neglobiti, de neam ruman, feciori de mirean, preotul Ioan sin Radu, preotul Dumitru sin Stoian 60 de ani si preotul Mihail zis Popa Radu 31 de ani” ( Diaconul Nicolae M. Popescu, Cartagrafia Eparhiei Ungrovlahiei, anul 1810, Tipografia cartilor bisericesti, 1914, pag 9 ).

SCOALA DIN BERCENI

Prima scoala din localitatea comunei Berceni a fost infiintata in 1820; la o proprietate de 133 familii frecventau clasa I 15 baieti, iar in clasa a II a 5. In total scoala avea 20 de elevi, la clasele a III-a si a IV-a nu exista nici un elev.Invatatorul acestora se numea Sandu tatei si avea 23 ani si studii 2 clase primare.


Apropierea de un centru economic puternic, precum Bucurestiul, va permite localitatii sa-si puna in valoare resursele naturale, cat si umane pentru evolutia si dezvoltatrea sa.

Invierea Domnului

Invierea Domnului

Anunt

Acest blog este administrat, intretinut si actualizat in mod gratuit de Constantin Acheaua ,cu indrumarea preotului paroh (1999-2011) Pr.Dr. Penea Gheorghe Cristian.


Documentare:
-Arhiva Bisericii Sf. Nicolae Berceni - Ilfov
-Indrumari si recomandari ale preotului paroh (1999-2011) Pr.Dr. Penea Gheorghe Cristian


Editare text:
-Constantin Acheaua cu indrumarea preotului paroh(1999-2011)Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian


Fotografii:
-Constantin Acheaua



Biserica Sf. Nicolae Berceni

ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR
Protopopiatul - Ilfov Sud
PAROHIA BERCENI
Comuna Berceni Judet Ilfov


Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian: initiatorul acestui blog si Paroh intre anii 1999 - 2011

Pr. Dr. Caloian Dan ,
Pr. Manu Nicolae ; Paroh din anul 2011 pana in prezent.

Hram: Sfantul Ierarh Nicolae


La Slujba

La  Slujba

Felicitari de Paste

Felicitari Valentine's Day

Albume Foto Valentine's Day

Felicitari 8 Martie

Felicitari 1 Iunie

Felicitari Halloween

Felicitari Craciun

Felicitari Anul Nou

Felicitari Craciun

Craciun Fericit !

Craciun  Fericit !

Postări populare

HRISTOS A INVIAT !