În aceasta luna, în ziua a paisprezecea, Cuvioasa Maica noastra Parascheva cea noua.
Aceasta cu adevarat mare si vestita între femei, Cuvioasa si pururea
pomenita Parascheva, s-a nascut într-un sat al Traciei, numit si din
vechime si acum Epivata. Parintii fericitei erau de neam bun si mariti,
înavutiti cu foarte multi bani si averi; mai mult însa îi marea si
îmbogatea drept cinstirea lui Dumnezeu si a fi si a se numi crestini.
Acestia dar aducând la lumina pe cuvioasa, întâi au renascut-o prin
scaldatoarea cea dumnezeiasca, apoi pe cale înaintând, o învatara toata
îmbunatatirea si asezarea cea dupa Dumnezeu; iar dupa ce a trecut al
zecelea an, ades mergea cu maica sa la biserica Preacuratei Nascatoare
de Dumnezeu si a auzit aceste dumnezeiesti binevestiri: "Cel ce voieste a
veni dupa Mine, sa se lepede de sine si sa ridice crucea sa si sa
urmeze Mie". Îndata toata a fost cuprinsa de aceasta si iesind din
biserica, întâlnind un sarac, ascunzându-se de maica sa si dezbracând
hainele stralucite si luminate ce purta, le-a dat lui si ea a îmbracat
pe ale aceluia, luându-le pe acestea cu oarecare mestesugire înteleapta.
Iar dupa ce a venit acasa si au vazut-o parintii într-un astfel
de chip s-au îngrozit si au batut-o ca sa nu mai faca asa. Ea însa nu
numai de doua ori, ci de trei ori, si de multe ori, se zice ca
dezbracând hainele sale, le-a dat saracilor, întru nimic socotind pentru
aceasta, ocarile, îngrozirile si nesuferitele batai ale parintilor. Si
acestea, adica în casa parinteasca erau ca niste preîntâmpinari ale
roadelor ce mai pe urma erau sa odrasleasca în ea si pasiri spre
trecerea peste om. Apoi fiindca nu mai putea suferi durerea duhului în
suflet, fara stirea parintilor si al celor de un sânge cu ea, si a
multimii slugilor, a ajuns la Constantinopol, unde gustând toate
bunatatile cele dupa Dumnezeu, îndestulându-se de dumnezeiestile si
sfintitele biserici si moastele sfintilor si fiind binecuvântata de
sfintii barbati cei de acolo si întarindu-se cu rugaciunile lor, a iesit
din cetate si a trecut în Calcedon de cealalta parte si de acolo a
venit la Iraclia din Pont, calatorind cu picioarele sale. Iar parintii
ei însisi si prin altii (ca nevoia este lesne iscoditoare), mult
trudindu-se si locuri din locuri schimbând si cetati si sate calcând si
neaflând-o, s-au întors acasa. Iar preafericita fecioara venind la
Iraclia din Pont si sosind la un oarecare locas dumnezeiesc al Maicii
lui Dumnezeu si intrând în el cu bucurie duhovniceasca, s-a asezat pe
pamânt si l-a udat cu lacrimi; apoi s-a sculat si prin ruga sa
umplându-se de har, cinci ani întregi a petrecut cu rabdare într-acest
sfânt locas, tot felul de îmbunatatiri savârsind; caci întru rugaciunile
de toata noaptea facea stari statornice si de diamant, ajunari
neîncetate, batai în piept, tipete, tânguiri cu lacrimi nestinse, iar
culcarea jos pe fata pamântului, cine dupa vrednicie va povesti;
obiceiul smerit, cugetul cumpatat, curatenia inimii si plecarea ei spre
Dumnezeu. Iar acum din destul de acestea desfatându-se a trimis Dumnezeu
pe cei ce aveau sa o duca la Ierusalim; caci aceasta dorinta o avea si
ruga pe Dumnezeu si pe Maica Lui de aceasta. Deci asa pregatita a iesit
din biserica si îngradita cu ajutorul de sus, a ajuns la Ierusalim si
îndestulându-se de toate cele sfinte si bune ale Ierusalimului, unde si
blândele picioare ale Mântuitorului meu Hristos au calcat" si
saturându-se si zburdând prin pustiul Iordanului ca o pasare, a nimerit
la o viata cinstita de calugarite pustnice si aci a intrat. Însa cât s-a
nevoit aci, prin care pe vrajmasul diavol pâna în sfârsit l-a stins,
care mai înainte cu ispite multe si de tot felul a navalit asupra ei,
neputând a le da în scris toate, putine oarecare din ele spre pomenire
vom adauga aci. Bautura întrebuinta apa de izvor, si de aceasta foarte
putina; trebuinta asternutului o împlinea o rogojina, iar îmbracamintea
era o haina si aceasta foarte zdrentaroasa, cântarea pe buze neîncetata,
lacrimile de-a pururea. Peste toate acestea înflorea dragostea, iar
vârful îmbunatatirilor, smerita cugetare le cuprindea pe toate acestea.
Deci multi ani rabdând în aratata mânastire a calugaritelor si
nevoindu-se prin foarte multe fapte bune, plinind al douazeci si
cincilea an al vârstei, a iesit de aci si a venit la Ioppe si intrând
într-o corabie a început a pluti pe calea ce ducea spre casa, si a ajuns
cu corabia la limanul patriei sale dupa ce a suferit multe primejdii
ale sfarâmarii de corabie, în mare. Apoi pururea pomenita a venit la
Constantinopol, si dupa ce a cercetat dumnezeiestile locasuri si pe
sfintii barbati a plecat si a venit la oarecare sat anume Calicratia si
acolo la biserica sfintilor si întru tot laudatilor Apostoli s-a
salasluit, nesocotind petrecerea parintilor de bun neam si batjocorind
întelepteste uneltirile vicleanului înselator. Deci doi ani a petrecut
acolo neîntinata porumbita si din potopul acestor curgatoare zburând a
odihnit cortul ceresc, încredintând sfânt sufletul sau mâinilor
îngeresti si prin ei locasurilor celor vesnice si dumnezeiesti; iar
trupul cel din pamânt si înfrumusetat cu dumnezeiesti îmbunatatiri l-a
ascuns în pamânt. Multa vreme dupa aceasta a trecut si cineva, rau
cheltuind viata si obsteasca datorie împlinind, a fost îngropat aproape
de cuvioasa; dar ea n-a vrut a-l suferi, prea viteaza; ci oarecaruia din
barbatii sfinti aratându-se în vis: "Ridica, i-a zis, trupul acesta
si-l arunca; ca soare fiind si lumina nu pot suferi întunericul si
murdaria". Însa zabovind acel dumnezeiesc barbat, divina aratare a
cuvioasei socotind-o vedere obisnuita, sau vis normal, si a doua, si a
treia iarasi sfânta l-a strigat si cumplit l-a îngrozit. Si dupa ce
calugarul si-a venit în sine dupa cum se cuvine si din numele cuvioasei,
care îi arata cu degetul locul, prea degrab s-a sculat si cu sârguinta a
descoperit poporului vedenia de acolo, care cu totii obsteste alergând
ca la o vistierie foarte înavutita au sapat pamântul. Iar dupa ce s-a
apropiat de sicriu, se umplea de mireasma, si acel sfânt trup al
cuvioasei aflându-l întreg cu totul pazit, cu mâini cucernice l-au adus
în biserica Sfintilor Apostoli, umplând aerul de mirezme si tamâieri si
cântând dumnezeiesti psalmi. Însa câte minuni a savârsit dupa asezarea
moastelor ei aici, Dumnezeul minunilor prin ea si pâna acum savârseste,
cu neputinta este în scris a le da; caci covârsesc, ca sa zicem asa si
numarul stelelor si nisipul marii. De vreme ce vindeca schiopi, surzi,
ciungi, ologi si tot felul de boli, înca si cele atingatoare de moarte;
si în scurt a zice, departeaza toata neputinta nevindecata, numai cu
atingerea raclei, care nu înceteaza, nici va înceta, îmbelsugat a varsa
tamaduiri, cu harul lui Iisus Hristos, Celui ce a preamarit-o.
Despre aceea, ca sfintele moaste ale cuvioasei aflate în cetatea
Târnovei, capitala oarecând a crailor bulgari, s-a stramutat de aci la
Belgrad, si de acolo în orasul Constantinopol, povestesc Evtimie si
Rafail; asemenea si Meletie al Atenei si Dositei patriarhul
Ierusalimului. Tot la acelasi loc aflam si povestire de stramutarea
moastelor ei din orasul Constantinopol aici la Iasi. Adica, "Patriarhul
Constantinopolului Partenie batrânul, luând bani de la domnitorul
Moldaviei Vasilie, cu cuvânt ca sa plateasca datoriile Patriarhiei,
spânzurând de zidul Fanarului din Constantinopol sfintele moaste, ce se
pazeau în Patriarhie, le-a trimis aici catre stapânitorul Moldoaviei".
Iata ce zice despre aceasta Cantemir domnitorul Moldovei: "Sfânta
Parascheva, precum aflam din cartile bisericesti, era stapâna a satului
Epivatelor, pe care apoi l-a câstigat marele Apocavcos, Voievodul
însusi stapânitorul Andronic Paleologul. Sultanul Murad al IV-lea a dat
voie domnitorului Moldaviei, Vasilie, sa stramute sfintele ei moaste din
biserica patriarhala a Constantinopolului; le-a câstigat acestea pentru
cele multe si mari binefaceri si slujbe facute sfintei biserici celei
mari; ca din însasi veniturile sale a platit peste 260 pungi ce datora
ea turcilor si crestinilor. Însa fiindca la turci este oprit a stramuta
mort peste trei mile, afara de trupul sultanului, a cheltuit peste 300
de pungi la Poarta otomana, ca sa ia voie pentru stramutarea sfintelor
moaste si ca sa ia porunca catre un Capugibasa, ca sa le însoteasca la
Moldavia. Toata povestirea aceasta a stramutarii acesteia este zugravita
pe peretele de amiazazi al bisericii Sfintilor Trei Ierarhi, unde se
afla sfintele ei moaste. Între alte lucruri se înfatiseaza acolo si
Capugibasa cu ofiterii lui, mergând la petrecerea sfintelor moaste".
Aceasta stramutare de atunci este descrisa si pe marmura
Cuvucliului, unde sunt asezate sfintele moaste, asa: "Cu vointa Tatalui,
cu bineplacerea Fiului si cu conlucrarea Sfântului si de viata
facatorului Duh, a Dumnezeului celui marit si închinat în Sfânta si cea
de o fiinta si nedespartita Treime. Binecinstitorul si de Hristos
iubitorul Ioan Vasilie Voievod cu mila lui Dumnezeu domnitor a toata
Moldavia, fiind râvnitor si aparator al sfintei credinte rasaritene,
dupa dumnezeiasca îngrijire, a stramutat din Constantinopol cu multa
osârdie si prea multa dorinta aceste cinstite moaste ale Cuvioasei
Maicii noastre Parascheva cea din Târnova. Aceasta stramutare a fost a
treia. Iar preasfintitul si fericitul a toata lumea patriarh Partenie,
cu toata bunavointa si sfatul Bisericii, a trimis aceste sfinte moaste
ca pe o vistierie dumnezeiasca, cu prea fericitii trei mitropoliti:
Ioanichie al Iracliei, Partenie al Adrianupolei si Teofan al
Paleon-Patronului, în zilele prea sfintitului Varlaam mitropolitul
Sucevei si a toata Moldavia; iar binecinstitorul si de Hristos iubitorul
si cu mila lui Dumnezeu stapân al nostru si domnitor a toata Moldavia
Ioan Vasilie Voievod, de acasa iesind cu evlavie si din tot sufletul
primind aceasta nepretuita vistierie, potrivit le-au pus si le-au
pastrat în cea noua zidita biserica a Sfintilor Trei Ierarhi si ai lumii
dascali: Vasilie cel Mare, Grigorie de Dumnezeu cuvântatorul si Ioan
Gura de Aur, spre cinstea si marirea lui Dumnezeu celui laudat în Treime
si spre vesnica solire a Preacuvioasei Maicii noastre Parascheva,
pentru lasarea pacatelor sale si a tot stralucit neamul lui. În anul de
la Adam 7149, iar al domniei lui al 8-lea, în 13 iunie; în acelasi an
s-a nascut si preaiubit fiul lui, Ioan Stefan Voievod, ca-ruia sa-i dea
Domnul zile îndelungate si viata de multi ani. Amin".
Din traditie avem povestiri de multe minuni savârsite de cuvioasa
în anii cei dinaintea noastra, pe care nu s-a sârguit cineva a le aduna
si a le publica spre lauda lui Dumnezeu slavitorul sfintilor Sai; înca
si în zilele noastre nu conteneste a face minuni celora ce cu credinta
alearga la ea. Caci câti neputinciosi au evlavie la sfintele moaste,
alergând cu credinta sau din acoperamânturile puse la capul cel sfânt al
Cuvioasei luând si purtând, dobândesc vindecare! Si la neplouare, sau
alta nevoie mare, facând litanie crestinii cu sfintele moaste, nu se
lipsesc de cerere. Ci si în patria ei Epivata unde, precum se zice, casa
ei parinteasca a fost prefacuta în biserica cu numele ei, cuvioasa face
multe minuni, careia se cuvine marirea în vecii vecilor. Amin.
In ziua de 13 iunie 1641, cinstitele moaste au fost asezate in
minunata biserica a manastirii "Sfintii Trei Ierarhi", ctitoria
domnitorului. Cinstitele moaste au ramas aici pana in anul 1884, cand au
inceput lucrarile de restaurare a sfantului lacas, fiind mutate in
paraclisul manastirii. Dar in seara zilei de 26 decembrie 1888, dupa
slujba Vecerniei, din neatentie a ramas aprinsa o lumanare din sfesnicul
de langa racla din lemn in care erau asezate cinstitele moaste; peste
noapte sfesnicul a ars, iar focul s-a extins la catafalcul pe care era
asezata racla, arzand mocnit toata noaptea, fiind prefacut totul intr-un
morman de jar. A doua zi dimineata, autoritatile de stat si
bisericesti, preotii si credinciosii au constatat ca cinstitele moaste
au ramas neatinse, inca o minune savarsita prin puterea lui Dumnezeu.
Ridicate din mormanul de jar, moastele Cuvioasei au fos
adapostite provizoriu in altarul paraclisului de la manastirea Sfintii
Trei Ierarhi si in curand stramutate in noua catedrala mitropolitana din
Iasi, care fusese sfintita cu putin timp mai inainte, la 23 aprilie
1887. Aici se gasesc si astazi, fiind cinstite de obstea
dreptcredinciosilor moldoveni, care ii cer sa mijloceasca pentru ei
inaintea tronului ceresc, fiind socotita ca o adevarata ocrotitoare a
Moldovei.
In sedinta sa din 28 februarie 1950, Sfantul Sinod al Bisericii
noastre a hotarat canonizarea unor sfinti romani, precum si
generalizarea cultului unor sfinti ale caror moaste se gasesc in tara
noastra. Hotararea respectiva a fost transpusa in fapta in cadrul unor
mari festivitati bisericesti in cursul lunii octombrie 1955. In cazul
Cuvioasei Parascheva, generalizarea cultului ei s-a facut in catedrala
mitropolitana din Iasi, la 14 octombrie 1955, in prezenta a numerosi
ierarhi romani, precum si a unor reprezentanti ai Bisericilor ortodoxe
Rusa si Bulgara.
De astfel, Cuvioasa Parascheva a fost cinstita in Biserica
noastra veacuri de-a randul. Inca de la sfarsitul veacului al XIV-lea
exista o biserica cu hramul Prea Cuvioasa Parascheva in Rasinari, langa
Sibiu, iar in anul 1408 aflam de existenta unei biserici cu hramul
Sfanta Vineri in "Targul Romanului". Multe alte biserici din Moldova sau
din alte parti ale pamantului romanesc au acelasi hram. Chipul ei sau
scene din viata ei sunt zugravite in diferite biserici romanesti.
Dreptcredinciosii crestini de pretutindeni o venereaza atat prin
participarea lor la slujbele din 14 octombrie a fiecarui an, iar cei din
Iasi si imprejurimi prin inchinarea in fata cinstitelor ei moaste,
cerandu-i ocrotire si ajutor.
Drept aceea, sa o cinstim si noi si sa ne rugam asa:
"Spre tine pururea nadajduind, de multe boli si primejdii s-a
izbavit tara aceasta, alinand si prefacand mania cea cu dreptate pornita
asupra noastra de la Dumnezeu, in buna si milostiva indurare, prin ale
tale rugaciuni; dar si acum ingrozindu-ne marile nenorociri, la tine
nazuim cu lacrimi, sa ne ajuti ca sa scapam din primejdie si sa cantam
lui Dumnezeu: Aliluia." (Din Acatistul Cuvioasei, Condacul 3).
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici: Nazarie, Protasie, Ghervasie si Chelsie.
Acestia s-au nevoit în Roma în zilele lui Neron împaratul, dupa
savârsirea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. Dintre acestia Sfântul
Nazarie era din tata de bun neam si bogat, asemenea si din mama,
povatuindu-se spre dreapta credinta de Apostolul Petru si botezându-se
de Lin episcopul Romei. Deci când a fost în vârsta de douazeci de ani,
trecând prin cetatile Italiei, propovaduind, a atras pe multi la
credinta; iar peste zece ani, nimerind în cetatea Plachentia a aflat de
Protasie si Ghervasie, bagati în temnita de capetenia Anulie si a fost
gonit din acea cetate. Mergând dar la alta cetate numita Chimelin, a
luat cu sine pe Sfântul Chelsie, fiind copil de trei ani, si îndata a
fost bagat în temnita de capetenia Dinovie. Apoi dându-i-se drumul de
acolo, s-a dus la cetatile lui Tiberie, binevestind si fiind prins de
Neron a fost legat si dat la fiare. Scapând de acestea nevatamat, iarasi
s-a dus în Plachentia, si a aflat vii în temnita pe Ghervasie si pe
Protasie; si a fost trimis din nou la Roma de Anulie, unde s-a facut
pricina de mântuire mosului sau; si întorcându-se la Mediolan, i s-a
taiat capul împreuna cu Ghervasie, Protasie si Chelsie.
http://www.noutati-ortodoxe.ro
Acest blog NU este blogul oficial al Bisericii Sf. Nicolae Berceni.
Articolele sunt preluate de pe alte website-uri cu tematica ortodoxa cu mentionarea sursei textului. Realizarea acestui blog se face pe baza de voluntariat fara nici o obligatie fata de Biserica Sf. Nicolea Berceni.
Materialele documentare despre Biserica Sf. Nicolae Berceni au fost puse la dispozitie de Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian (Paroh 1999 - 2011).
Articolele sunt preluate de pe alte website-uri cu tematica ortodoxa cu mentionarea sursei textului. Realizarea acestui blog se face pe baza de voluntariat fara nici o obligatie fata de Biserica Sf. Nicolea Berceni.
Materialele documentare despre Biserica Sf. Nicolae Berceni au fost puse la dispozitie de Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian (Paroh 1999 - 2011).
Puteti contribui la realizarea si actualizarea blogului cu informatii, articole sau fotografii contactand administartorul la:
acheaua_constantin@yahoo.com Articolele respective vor fi publicate cu mentionarea sursei lor.
acheaua_constantin@yahoo.com Articolele respective vor fi publicate cu mentionarea sursei lor.
Biserica Sf. Nicolae Berceni
Biserica Sf. Nicolae Berceni
Slujba Cununie Religioasa
luni, 14 octombrie 2013
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Invierea Domnului
Anunt
Acest blog este administrat, intretinut si actualizat in mod gratuit de Constantin Acheaua ,cu indrumarea preotului paroh (1999-2011) Pr.Dr. Penea Gheorghe Cristian.
Documentare:
-Arhiva Bisericii Sf. Nicolae Berceni - Ilfov
-Indrumari si recomandari ale preotului paroh (1999-2011) Pr.Dr. Penea Gheorghe Cristian
Editare text:
-Constantin Acheaua cu indrumarea preotului paroh(1999-2011)Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian
Fotografii:
-Constantin Acheaua
Documentare:
-Arhiva Bisericii Sf. Nicolae Berceni - Ilfov
-Indrumari si recomandari ale preotului paroh (1999-2011) Pr.Dr. Penea Gheorghe Cristian
Editare text:
-Constantin Acheaua cu indrumarea preotului paroh(1999-2011)Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian
Fotografii:
-Constantin Acheaua
Biserica Sf. Nicolae Berceni
ARHIEPISCOPIA BUCURESTILOR
Protopopiatul - Ilfov Sud
PAROHIA BERCENI
Comuna Berceni Judet Ilfov
Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian: initiatorul acestui blog si Paroh intre anii 1999 - 2011
Pr. Dr. Caloian Dan ,
Pr. Manu Nicolae ; Paroh din anul 2011 pana in prezent.
Hram: Sfantul Ierarh Nicolae
Protopopiatul - Ilfov Sud
PAROHIA BERCENI
Comuna Berceni Judet Ilfov
Pr. Dr. Penea Gheorghe Cristian: initiatorul acestui blog si Paroh intre anii 1999 - 2011
Pr. Dr. Caloian Dan ,
Pr. Manu Nicolae ; Paroh din anul 2011 pana in prezent.
Hram: Sfantul Ierarh Nicolae
La Slujba
Craciun Fericit !
Postări populare
-
Parintele Paroh Penea Gheorghe Cristian in timpul slujbei la biserica Sf. Nicolae din Berceni. Cuvantul Evangheliei, p...
-
In ziua a sasea din luna decembrie , Biserica Ortodoxa din Romania il praznuieste pe Sfantul Ierarh Nicolae , arhiepiscopul...
-
În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, prăznuirea Naşterii celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus H...
-
TROPAR Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-au arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceast...
-
Craciun Fericit! http://felicitaride-craciun.blogspot.com Scena Nasterii Domnului si inchinarea magilor, realizata in parcul Ci...
-
COMUNA BERCENI CADRUL NATURAL Comuna Berceni este situata in partea de sud-est a Municipiului Bucuresti, in imediata vecinatate, la 13 km...
-
DESCRIEREA BISERICII A. Descrierea si istoricul constructiei bisericii, restaurari, reparatii si starea actuala. Biserica din comuna Berceni...
-
Intrarea principala in Biserica Sf. Nicolae din Berceni Vedere dinspre clopotnita , respectiv intrarea principala in cur...
-
In activitatea sa de peste un deceniu in comuna Berceni, parintele paroh Dr. Penea Cristian a schimbat in mod radical bis...
-
În această lună, în ziua a douăzeci şi cincea, prăznuirea Naşterii celei după trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus...
HRISTOS A INVIAT !