Aceasta dumnezeiasca zamislire a binevestit-o dumnezeiescul
Arhistrateg Gavriil catre proorocul si sfintitul Zaharia, zicandu-i:
"Ascultata a fost rugaciunea ta". Asa ca din aceasta s-a cunoscut mai inainte dumnezeiasca si fecioreasca nastere a Preacuratei Nascatoarei de
Dumnezeu, adica pentru minunea, si a batranetilor si a sterpiciunii
Elisabetei.
Când Domnul si Dumnezeul nostru, unic Fiu si Cuvânt al Tatalui,
se pregatea sa se pogoare din înaltul Cerului pentru a fi zamislit în
chip feciorelnic în sânul Preacuratei Sfinte Maica Domnului, voi sa
intareasca si sa vesteasca aceasta Minune intre Minuni printr-una care
sa ii semene fara a fi precum el. De asemenea, pentru ca intru toate
Sfântul Ioan Botezatorul sa fie inaintemergatorul lui Hristos, cu sase
luni inainte ca Arhanghelul Gavriil sa se arate Maicii Domnului, acesta
din urma se arata Marelui Prooroc Zaharia, in momentul in care intra in
templul Domnului ca sa tamiieze si sa se roage pentru popor. Vazându-l,
Zaharia fu cuprins de spaima, dar Ingerul il linisti spunindu-i : "Nu-ti
fie teama, Zaharie, rugile tale au fost ascultate, si femeia ta
Elisabeta iti va darui un fiu pe care il vei numi Ioan. Vei avea multa
bucurie si veselie, si multi se vor bucura de nasterea lui. Caci el va
fi mare in fata Domnului, si se va umple de Duhul Sfint inca din sinul
mamei sale" (Luca 1, 13-15).
Dar Zaharia era batrân, si la fel si femeia lui. De aceea el se indoi pentru o clipa de adevarul cuvintelor Ingerului cum ca acolo unde Dumnezeu voieste, rânduiala firii se biruieste. De aceea Gavriil il instiinta ca - pentru necredinta lui, dar si ca sa învete sa se foloseasca de graiul sau numai pentru a-l preamari pe Domnul -, el va ramâne în mutenie pâna ce se va naste pruncul.
Tot in aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Andrei si Ioan, Petru si Antonie, care s-au savarsit in Africa.
Domnind la Roma Vasile Macedon, domnea si tiranea preacrudul
Avrahin Agareanul (Turcul) toata Africa. Acesta pradand Siracuzele
(aceasta este Mitropolia Siciliei), a luat de acolo pe Ioan impreuna cu
copiii lui, Petru si Antonie, care erau inca mici si indata a poruncit
sa-i invete carte agareneasca. Si dupa ce au ajuns la virsta
barbateasca, si intreceau pe multi cu intelepciunea si cu faptele bune,
mirandu-se de dansii acel viclean Veliar, i-a boierit: facand pe Antonie
ghenicon, si pe Petru sachelar. insa acestia in ascuns erau crestini,
iar la vedere se fatarniceau ca sunt saracini. Dar nu s-au putut ascunde
mult timp. Ca afland Avrahin, si maniindu-se, i-a pus cu picioarele in
obezi, si i-a batut cu toiege noduroase.
Fericitul Antonie luand patru sute de toiege pe talpi, multumea lui Dumnezeu. Dupa aceea l-a pus pe un gratar, legat deasupra unui samar cu streanguri si l-a purtat prin mijlocul targului. Iar pe Petru dezbracandu-l, l-a batut cu toiege pe spinare si pe pantece, si l-a bagat in temnita. Dupa aceea mai scotandu-i, iarasi i-a supus la cumplite chinuri, in timpul carora si-au dat sufletul lui Dumnezeu. Dupa aceea au adus si pe tatal lor Ioan, si ridicandu-l cu mana stanga de grumaji, ii baga lui sabia in gura pe gatlej, si asa el si-a dat duhul peste fiii sai.
Si facand foc mare, au ars trupurile sfintilor toate la un loc. Iar fericitul Andrei, foarte batran fiind de varsta, si multa vreme zacand la inchisoare, uscat fiind de foame si de sete si de goliciune si nesupunandu-se aceluia, a fost strapuns cu sulita si apoi i s-a taiat capul. Si asa s-a plinit marturisirea lor.
sursa: noutati-ortodoxe.ro
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu