Leviticul - A Treia Carte a lui Moise

BIBLIA  -  VECHIUL  TESTAMENT

LEVITICUL - A TREIA CARTE A LUI MOISE

CAPITOLUL 1
Randuiala jertfelor. Arderea de tot.
1. In vremea aceea, chemand pe Moise, Domnul i-a grait din cortul adunarii si i-a zis:
2. “Graieste fiilor lui Israel si le spune: De va aduce cineva dintre voi jertfa Domnului din dobitoace, sa aduca jertfa din cireada de vite si din turma de oi.
3. De va fi jertfa lui ardere de tot din vite mari, sa fie parte barbateasca, fara meteahna, si s-o aduca la usa cortului adunarii, ca sa fie bine-placuta inaintea Domnului.
4. Apoi sa-si puna mana pe capul jertfei cea pentru arderea de tot si isi va afla bunavointa spre iertarea pacatelor lui.
5. Apoi sa junghie vitelul, inaintea Domnului, iar preotii, fiii lui Aaron, sa aduca sangele si sa stropeasca cu sange imprejur jertfelnicul de la usa cortului adunarii.
6. Sa despoaie pielea de pe jertfa arderii de tot si sa taie jertfa in bucati.
7. Dupa aceea preotii, fiii lui Aaron, sa puna pe jertfelnic foc si pe foc sa puna lemne;
8. Si pe lemnele de pe focul care e pe jertfelnic, sa puna preotii, fiii lui Aaron, bucatile, capul si grasimea, precum si maruntaiele si picioarele, dupa ce le vor spala cu apa.
9. Si sa arda preotii toate acestea pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfa, mireasma placuta Domnului.
10. Iar daca jertfa adusa de el Domnului ca ardere de tot este din vite mici, sa fie din miei sau din iezi, parte barbateasca, fara meteahna.
11. Sa-si puna mana pe capul jertfei si s-o injunghie inaintea Domnului, in partea de miazanoapte a jertfelnicului; iar preotii, fiii lui Aaron, sa stropeasca cu sangele ei jertfelnicul imprejur.
12. Sa o taie apoi in bucati, despartind capul si grasimea ei; sa aseze preotul bucatile pe lemnele care sunt pe focul de pe jertfelnic;
13. Iar maruntaiele si picioarele sa le spele cu apa si sa aduca preotul toate si sa le arda pe jertfelnic, ca ardere de tot, jertfa, mireasma placuta Domnului.
14. Daca aduce el din pasari ardere de tot Domnului, sa aduca jertfa sa din turturele sau din pui de porumbel.
15. Preotul sa o aduca la jertfelnic, sa-i franga gatul si sa o puna pe jertfelnic, iar sangele sa-l scurga pe peretele jertfelnicului.
16. Gusa si penele sa le scoata si sa le arunce langa jertfelnic, in partea dinspre rasarit, la locul cenusei.
17. Apoi sa-i franga aripile, fara a le desprinde de trup, Si sa o arda preotul pe jertfelnic, pe lemnele ce sunt pe foc, ca ardere de tot, jertfa, mireasma placuta Domnului”.
CAPITOLUL 2
Jertfele de mancare.
l. “Daca cineva voieste sa jertfeasca Domnului prinos de paine, sa aduca faina buna de grau, sa toarne peste ea untdelemn si sa puna pe ea tamaie;
2. Apoi s-o aduca preotilor, fiilor lui Aaron, iar unul din ei sa ia o mana plina de faina, cu untdelemnul si cu toata tamaia si s-o arda pe jertfelnic spre pomenire, ca jertfa, mireasma placuta Domnului.
3. Iar ramasita din prinosul de paine va fi a lui Aaron si a fiilor lui; aceasta e sfintenie mare din jertfele Domnului.
4. Daca insa vrei sa aduci jertfa prinosului de paine din aluaturi coapte in cuptor, sa aduci paini de faina buna de grau, nedospite, framantate cu untdelemn, si turte nedospite, unse cu untdelemn.
5. Daca jertfa ta este prinos de paine copt in tigaie, sa fie de faina buna de grau, framantata cu untdelemn si nedospita.
6. Sa-l rupi bucati si sa torni peste el untdelemn; acesta este prinos de paine, adus Domnului.
7. Daca jertfa ta este prinos de paine gatit in oala, sa se faca de faina buna de grau cu untdelemn.
8. Prinosul Domnului, gatit asa, sa se aduca si sa se incredinteze preotului, iar acesta sa-l duca la jertfelnic.
9. Apoi sa ia preotul din jertfa o parte spre pomenire si s-o arda pe jertfelnic, ca ardere, ca mireasma placuta Domnului;
10. Iar ramasitele prinosului de paine vor fi pentru Aaron si fiii lui; acestea-s sfintenie mare din jertfele Domnului.
11. Orice prinos de paine, ce aduceti Domnului, sa nu-l faceti dospit, caci nici dospitura, nici miere nu veti arde, ca jertfa inaintea Domnului.
12. Ca prinos de parga, sa aduceti si de acestea Domnului, dar pe jertfelnic sa nu le inaltati intru mireasma bine-placuta Domnului.
13. Toate prinoasele tale de paine sara-le cu sare; sa nu lasi jertfele tale fara sare, semnul legamantului Dumnezeului tau; cu toate prinoasele tale adu Domnului Dumnezeului tau si sare.
14. De aduci Domnului prinos de paine din cele dintai roade, adu ca dar din cele dintai roade ale tale graunte din spice, prajite pe foc si pisate;
15. Toarna peste ele untdelemn si pune pe ele tamaie; acesta este prinos de paine.
16. Preotul sa arda, spre pomenire, o parte din graunte si din untdelemn cu toata tamaia; aceasta este jertfa Domnului”.

CAPITOLUL 3
Jertfele de impacare.
l. “Daca insa jertfa lui va fi jertfa de impacare si daca se va aduce din vite mari, parte barbateasca sau parte femeiasca, sa se aduca inaintea Domnului din cele fara meteahna
2. Sa-si puna cel ce o aduce mana sa pe capul jertfei si s-o junghie inaintea Domnului, la usa cortului adunarii; iar preotii, fiii lui Aaron, sa stropeasca cu sange din ea jertfelnicul imprejur.
3. Din jertfa de mantuire sa aduca jertfa Domnului: grasimea care acopera maruntaiele, toata grasimea ce acopera intestinele;
4. Amandoi rarunchii, grasimea de pe ei si cea de pe solduri, seul de pe ficat si cel de pe rarunchi;
5. Iar fiii lui Aaron sa arda acestea pe jertfelnic impreuna cu arderea de tot, care este pe lemnele de pe focul de pe jertfelnic; aceasta este jertfa, mireasma placuta Domnului.
6. Iar daca cineva aduce Domnului jertfa de impacare din vite mici, parte barbateasca sau femeiasca, s-o aduca din cele fara meteahna.
7. Daca aduce jertfa o oaie, sa o infatiseze inaintea Domnului.
8. Sa-si puna mana sa pe capul jertfei sale si s-o junghie inaintea cortului adunarii; iar preotii, fiii lui Aaron, sa stropeasca cu sangele ei jertfelnicul pe toate partile.
9. Si din aceasta jertfa de impacare sa aduca ardere Domnului grasimea ei, toata coada, retezand-o chiar din capatul spinarii, grasimea de pe maruntaie, toata grasimea de pe partea dinauntru;
10. Amandoi rarunchii, grasimea de pe ei si cea de pe solduri, seul de pe ficat si praporul, pe care-l va desprinde cu rarunchii;
11. Iar preotul sa arda acestea pe jertfelnic; aceasta mistuire prin foc este jertfa Domnului.
12. Daca insa jertfa lui este din capre, s-o infatiseze inaintea Domnului,
13. Sa-si puna mana sa pe capul caprei si s-o junghie la usa cortului adunarii; iar preotii, fiii lui Aaron, sa stropeasca cu sangele ei jertfelnicul imprejur.
14. Din acestea sa aduca prinos si jertfa Domnului: grasimea de pe maruntaie, toata grasimea care acopera intestinele,
15. Amandoi rarunchii, grasimea de pe ei si cea de pe solduri, seul de pe ficat pe care-l va desprinde cu cel de pe rarunchi;
16. Si sa le arda preotul pe jertfelnic; aceasta ardere pe foc este mireasma placuta Domnului. Toata grasimea este a Domnului.
17. Este lege vesnica si pentru toti urmasii vostri din toate asezarile voastre, ca toata grasimea si tot sangele sa nu-l mancati”.

CAPITOLUL 4
Jertfele pentru pacat.
1. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
2. “Graieste fiilor lui Israel si le spune: Daca vreun om va pacatui din nestiinta impotriva poruncilor Domnului si va face ce nu se cuvine, calcand vreuna din ele;
3. De a pacatuit arhiereu miruit si a tras pe popor la pacat, pentru pacatul sau, pe care l-a savarsit, sa aduca un vitel fara meteahna, ca jertfa Domnului pentru pacat;
4. Sa infatiseze vitelul inaintea Domnului, la usa cortului adunarii, sa-si puna mana sa pe capul vitelului si sa junghie vitelul inaintea Domnului.
5. Apoi sa ia preotul cel miruit, ale carui maini sunt sfintite, din sangele vitelului si sa-l duca in cortul adunarii.
6. Acolo sa-si moaie preotul degetul sau in sange, sa stropeasca cu sange de sapte ori inaintea Domnului, asupra perdelei locasului sfant.
7. Dupa aceea sa puna preotul din sangele vitelului inaintea Domnului, pe coarnele jertfelnicului tamaierii, care se afla in cortul adunarii, iar toata ramasita din sangele vitelului s-o toarne la temelia jertfelnicului arderii de tot, care se afla inaintea cortului adunarii.
8. Apoi sa scoata din vitelul adus pentru pacat toata grasimea lui, grasimea cea de pe maruntaie, toata grasimea ce acopera launtrul,
9. Amandoi rarunchii cu grasimea de pe ei si cea de pe solduri, seul de pe ficat; acestea sa le scoata impreuna cu rarunchii,
10. Precum se ia din vitelul jertfei de izbavire, si sa le arda preotul pe jertfelnicul arderii de tot.
11. Iar pielea vitelului si tot trupul lui cu capul si cu picioarele lui, cu maruntaiele lui si cu necuratenia lui,
12. Adica tot vitelul sa-l scoata afara din tabara, la loc curat, unde se arunca cenusa, si sa-l arda pe foc de lemne; unde se arunca cenusa, acolo sa-l arda.
13. Daca insa toata obstea lui Israel va pacatui, din nestiinta, si va face impotriva poruncilor Domnului ceva ce nu trebuia facut si vrednic de osanda, iar fapta `aceasta va ramane necunoscuta adunarii,
14. Cand se va afla pacatul, pe care l-au savarsit ei, sa se aduca din partea intregii obsti un vitel fara meteahna, jertfa pentru pacat, sa-l infatiseze inaintea cortului adunarii,
15. Iar batranii obstii sa-si puna mainile lor pe capul vitelului, inaintea Domnului si sa junghie vitelul inaintea Domnului.
16. Apoi preotul miruit sa duca din sangele vitelului in cortul adunarii.
17. Sa-si moaie preotul degetul sau in sangele vitelului si sa stropeasca de sapte ori inaintea Domnului asupra perdelei sfintei sfintelor.
18. Apoi preotul sa puna din sange pe coarnele jertfelnicului tamaierii, care este inaintea fetei Domnului in cortul adunarii, iar celalalt sange sa-l toarne la temelia jertfelnicului arderii de tot, care este la usa cortului adunarii.
19. Toata grasimea lui s-o scoata din el si s-o arda pe jertfelnic;
20. Si sa faca cu vitelul acesta ceea ce s-a facut cu vitelul adus pentru pacat; asa sa faca cu el si asa sa-i curete preotul si li se va ierta pacatul.
21. Dupa aceea sa scoata vitelul intreg afara din tabara si sa-l arda asa cum a ars si vitelul de care s-a vorbit mai sus. Aceasta e jertfa pentru pacatul obstii.
22. Iar daca va gresi o capetenie si din nestiinta va face impotriva uneia din toate poruncile Domnului Dumnezeului sau ceva ce nu trebuia sa faca si vrednic de osanda,
23. Cand va afla el pacatul sau, pe care l-a savarsit, sa aduca jertfa pentru pacat un tap fara meteahna,
24. Sa-si puna mana sa pe capul tapului si sa-l junghie, unde se junghie arderile de tot, inaintea Domnului; aceasta este jertfa pentru pacat.
25. Iar preotul sa ia cu degetul sau sange de la jertfa pentru pacat si sa-l puna pe coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar celalalt sange sa-l toarne la temelia jertfelnicului arderii de tot.
26. Toata grasimea ei s-o arda pe jertfelnic, ca grasimea jertfei de izbavire, si asa il va curati preotul de pacatul lui si i se va ierta.
27. Daca insa un om din poporul de rand va gresi din nestiinta impotriva uneia din toate poruncile Domnului si va face ceva ce nu trebuia sa faca si vrednic de osanda,
28. Cand va afla el pacatul ce l-a savarsit, sa aduca din caprele sale jertfa o capra fara meteahna, pentru pacatul ce l-a savarsit,
29. Sa-si puna mana sa pe capul jertfei pentru pacat si sa junghie capra adusa, jertfa pentru pacat, unde se junghie jertfele arderii de tot.
30. Apoi sa ia preotul din sangele ei cu degetul sau si sa puna pe coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar celalalt sange sa-l toarne la temelia jertfelnicului.
31. Toata grasimea ei s-o aleaga, cum se alege grasimea la jertfele de mantuire, si s-o arda preotul pe jertfelnic, spre miros bine-placut Domnului; astfel il va curati preotul si i se va ierta pacatul.
32. Iar daca cineva vrea sa aduca jertfa pentru pacat din turma de oi, sa aduca parte femeiasca, fara meteahna,
33. Sa-si puna mana sa pe capul jertfei pentru pacat si s-o junghie, ca jertfa pentru pacat, la locul unde se junghie jertfa arderii de tot.
34. Apoi sa ia preotul cu degetul sau din sangele acestei jertfe pentru pacat si sa puna pe coarnele jertfelnicului arderii de tot, iar celalalt sange sa-l toarne jos langa jertfelnic.
35. Toata grasimea ei s-o aleaga, cum se alege grasimea din oaia pentru jertfa de izbavire, si s-o arda preotul pe jertfelnic, ca jertfa Domnului; si asa il va curati preotul de pacatul ce l-a savarsit si i se va ierta”.

CAPITOLUL 5
Jertfele pentru vinovatie.
1. Daca vreun suflet va pacatui prin aceea ca, fiind pus sa jure ca martor, nu va spune ceea ce a auzit sau ce stie, acela va lua asupra sa pacat.
2. Sau de se va atinge cineva de orice lucru necurat, sau de trup necurat de fiara, sau de starv de dobitoc necurat, sau de starv de taratoare necurata, fara sa stie, se face necurat si vinovat;
3. Sau de se va atinge cineva de necuratenie omeneasca, sau de orice fel de necuratenie care spurca, si nu va sti, dar apoi va afla, acela e vinovat.
4. Sau de se va jura cineva cu buzele sale nebuneste sa faca ceva rau sau bine, orice fel ar fi fapta pentru care se jura oamenii fara socoteala, de nu va sti ca aceasta este rau, ci va afla in urma, e vinovat.
5. Deci, de se va face cineva vinovat de ceva din acestea si isi va marturisi pacatul,
6. Atunci, pentru pacatul sau, pe care l-a savarsit, sa aduca Domnului jertfa din turma, o oaie sau o capra din caprele sale, pentru vina pacatului, si-l va curati preotul prin aceasta de pacatul sau si i se va ierta pacatul.
7. Iar de nu va fi in stare sa aduca jertfa o oaie, pentru vina pacatului sau, sa aduca Domnului doua turturele sau doi pui de porumbel: unul jertfa pentru pacat, iar altul ardere de tot.
8. Aceste pasari sa le aduca la preot si preotul sa jertfeasca mai intai pe cea pentru pacat, sa-i franga gatul, fara sa desparta capul de trup,
9. Si sa stropeasca cu sangele acestei jertfe pentru pacat peretele jertfelnicului, iar celalalt sange sa-l scurga jos langa jertfelnic; aceasta e jertfa pentru pacat.
10. Iar pe cealalta pasare s-o aduca ardere de tot, dupa randuiala. Si asa il va curati preotul de pacatul lui si i se va ierta.
11. Daca insa nu-i va da mana sa aduca nici o pereche de turturele sau doi pui de porumbel, atunci sa aduca pentru greseala sa a zecea parte dintr-o efa de faina buna de grau, ca jertfa pentru pacat, dar sa nu toarne pe ea untdelemn, nici tamaie sa nu puna pe ea, ca aceasta este jertfa pentru pacat.
12. S-o aduca la preot si preotul sa ia din ea un pumn plin, spre pomenire, si s-o arda pe jertfelnic, ca jertfa Domnului; aceasta este jertfa pentru pacat.
13. Prin aceasta il va curati preotul de pacatul lui, pe care l-a savarsit in una din intamplarile acelea, si i se va ierta pacatul; ramasita de faina va fi a preotului, ca la prinosul de faina”.
14. Apoi a grait Domnul cu Moise si a zis:
15. De va face cineva greseala si din nestiinta va pacatui impotriva celor afierosite Domnului, acela, pentru vina sa, sa ia din turma de oi si sa aduca Domnului jertfa pentru vina, un berbec fara meteahna, pretuit la doi sicli de argint, dupa pretul siclului sfant.
16. Si ce a gresit impotriva lucrului sfant, va plati si va mai adauga peste pretul lui a cincea parte din pret si va da aceasta preotului si preotul il va curati prin berbecul jertfei pentru vina si i se va ierta.
17. De va gresi cineva impotriva uneia din toate poruncile Domnului si va face ce nu se cuvine sa faca si din nestiinta s-a facut vinovat si va fi sub pacat,
18. Acela sa aduca la preot din turma de oi, jertfa pentru vina, un berbec fara meteahna, dupa pretuirea ta, si-i va curati preotul greseala, in care a cazut el din nestiinta si i se va ierta.
19. Aceasta este jertfa pentru greseala cu care s-a facut vinovat el inaintea Domnului”.

CAPITOLUL 6
Alte jertfe.
1. Grait-a iarasi Domnul cu Moise si a zis:
2. “Daca cineva va gresi si cu buna stiinta va nesocoti poruncile Domnului, tagaduind inaintea aproapelui sau ceea ce acesta i-a incredintat, sau i-a lasat in pastrare, sau ceea ce i-a furat, sau va insela pe aproapele sau,
3. Sau gasind un lucru pierdut si tagaduind inaintea lui, sau jurandu-se stramb pentru ceva, ce atrage pedeapsa asupra oamenilor,
4. Daca se va dovedi ca a gresit si s-a facut vinovat, sa intoarca ce a furat, sau ce a rapit, sau ce i-a fost incredintat, sau ce a fost pierdut si gasit de el.
5. Tot lucrul, pentru care s-a jurat stramb, sa-l plateasca deplin si sa mai adauge pe deasupra a cincea parte din pretul lui si sa dea aceluia, al caruia este lucrul, in ziua cand isi va cunoaste vina sa.
6. Iar pentru vina sa sa ia din turma de oi un berbec fara meteahna, dupa pretuirea ta, si sa-l aduca Domnului prin preot, jertfa pentru vina.
7. Preotul il va curati inaintea Domnului si i se va ierta orice ar fi faptuit si oricum s-ar fi facut vinovat”.
8. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
9. “Porunceste lui Aaron si fiilor lui si le zi: Randuiala arderii de tot este aceasta: arderea de tot sa ramana pe vatra jertfelnicului toata noaptea pana dimineata si focul jertfelnicului sa arda pe el si sa nu se stinga.
10. Iar dimineata preotul sa se imbrace cu haina sa cea de in, dupa ce si-a luat pantalonii sai cei de in pe trupul sau, sa ridice cenusa arderii de tot, pe care a ars-o focul pe jertfelnic, si s-o puna langa jertfelnic.
11. Apoi sa-si dezbrace hainele sale si sa se imbrace cu alte haine si sa scoata cenusa afara din tabara; la loc curat.
12. Dar focul pe jertfelnic sa arda si sa nu se stinga; preotul sa puna pe el lemne in fiecare dimineata, sa aseze pe el ardere de tot si sa arda pe el grasimea jertfei de mantuire.
13. Iar focul sa arda necontenit pe jertfelnic si sa nu se stinga.
14. Randuiala prinosului de paine, pe care preotii, fiii lui Aaron, trebuie sa-l aduca inaintea Domnului la jertfelnic, este aceasta:
15. Sa ia preotul din prinosul acesta de paine un pumn de faina de grau, cu untdelemnul ei si cu toata tamaia, care e pe prinos, si sa le arda pe jertfelnic mireasma placuta de pomenire inaintea Domnului.
16. Iar ramasita din ea s-o manance Aaron si fiii lui si s-o manance nedospita, in locul cel sfant; in curtea cortului adunarii s-o manance, dar sa nu o coaca dospita.
17. Aceasta le-o dau parte din jertfele Mele. Aceasta este sfintenie mare, ca si jertfa pentru pacat si ca si jertfa pentru vina.
18. Tot barbatul din neamul preotesc poate sa manance din ea. Aceasta e lege vesnica in neamul vostru din jertfele Domnului. Tot ce se va atinge de ea, se va sfinti”.
19. A grait Domnul cu Moise si a zis:
20. “Prinosul lui Aaron si al fiilor lui, pe care-l vor aduce ei Domnului, in ziua ungerii lor, este acesta: faina buna de grau, a zecea parte din efa, vor aduce jertfa necontenita; jumatate din ea dimineata si jumatate seara.
21. S-o gateasca in tigaie, cu untdelemn; s-o rupi bucati, cum se rupe prinosul de paine framantat cu untdelemn; sa o aduci intru mireasma placuta Domnului.
22. Aceasta s-o savarseasca preotul, care se va mirui in locul lui Aaron, din fiii lui; acesta este asezamant vesnic. Prinosul acesta sa-l arda tot.
23. Orice prinos de paine din partea preotului sa se arda tot si sa nu se manance nimic din el”.
24. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
25. “Spune lui Aaron si fiilor lui si le zi: Randuiala jertfei pentru pacat este aceasta: jertfa pentru pacat sa se junghie inaintea Domnului, in locul unde se junghie si cea pentru arderea de tot. Aceasta este sfintenie mare.
26. Preotul cel ce savarseste jertfa cea pentru pacat s-o manance, dar s-o manance in locul cel sfant, in curtea cortului adunarii.
27. Tot ce se va atinge de carnea ei se va sfinti; si de se va stropi cu sangele ei haina, haina stropita sa se spele in locul cel sfant.
28. Oala de lut, in care s-a fiert ea, sa se sparga; iar daca ea s-a fiert in vas de arama, acesta sa se curete si sa se spele cu apa.
29. Toti cei de parte barbateasca din neamul preotesc pot sa manance din ea. Aceasta este mare sfintenie inaintea Domnului.
30. Dar orice jertfa pentru pacat din al carei sange s-a dus in cortul adunarii pentru facerea curatirii in locul cel sfant, sa nu se manance, ci sa se arda in foc”.

CAPITOLUL 7
Jertfe de ispasire.
1. “Iata si randuiala jertfei pentru vina: Aceasta este sfintenie mare.
2. Jertfa pentru vina sa se junghie in locul unde se junghie jertfa arderii de tot si cu sangele ei sa se stropeasca jertfelnicul de jur imprejur.
3. Cel ce o aduce sa osebeasca din ea toata grasimea, coada si grasimea de pe maruntaie,
4. Amandoi rarunchii, grasimea cea de pe ei si seul de pe ficat: toate acestea sa le osebeasca impreuna cu cei doi rarunchi.
5. Acestea sa le arda preotul pe jertfelnic, ca jertfa Domnului. Aceasta este jertfa pentru vina.
6. Toti cei de parte barbateasca din neamul preotesc sa manance din ea, dar s-o manance in locul cel sfant, ca aceasta este sfintenie mare.
7. La jertfa pentru vina, ca si la jertfa pentru pacat, este aceeasi randuiala; ele sunt partea preotului, care savarseste curatirea cu ajutorul lor.
8. Cand preotul va aduce jertfa arderii de tot a cuiva, pielea jertfei aduse va fi a preotului.
9. Tot prinosul de paine copt in cuptor si tot prinosul de paine gatit in oala sau in tigaie va fi al preotului, care-l savarseste.
10. Orice dar de paine, framantat cu untdelemn sau uscat, va fi al tuturor fiilor lui Aaron deopotriva.
11. Iar randuiala jertfei de impacare, care se aduce Domnului, este aceasta:
12. Daca se va aduce ca jertfa de multumire, atunci sa se aduca paini framantate cu untdelemn, turte nedospite, unse cu untdelemn, faina de grau, framantata cu untdelemn;
13. Pe langa painile nedospite sa se mai aduca dar la jertfa de multumire si paine dospita.
14. Unul din toate aceste daruri ale sale sa-l aduca Domnului dar ridicat; acesta va fi al preotului, care stropeste cu sangele jertfei de mantuire.
15. Si carnea jertfei de mantuire, ca dar de multumire, va fi tot a lui, insa sa se manance in ziua aducerii ei si sa nu ramana din ea nimic pe a doua zi.
16. Daca insa jertfa ce se aduce este din fagaduinta sau de bunavoie, jertfa lui sa se manance in ziua aducerii si ceea ce va ramane se poate manca a doua zi.
17. Iar ceea ce va mai ramane din carnea jertfei pe a treia zi sa se arda cu foc.
18. Daca insa carnea jertfei acesteia o va manca cineva a treia zi, jertfa aceasta nu va fi primita si nu i se va tine in seama, ca este intinare si cel ce o va manca va avea asupra sa pacat.
19. Carnea care a fost atinsa de ceva necurat sa nu se manance, ci sa se arda cu foc; iar carnea curata sa se manance tot de cel curat.
20. Daca insa vreun om, in stare de necuratie, va manca din carnea jertfei de mantuire, adusa Domnului, acel suflet se va starpi din poporul sau.
21. Daca vreun om, care s-a atins de ceva necurat, de necuratenie omeneasca, sau de dobitoc necurat, sau de vreo taratoare necurata, va manca din carnea jertfei de izbavire, adusa Domnului, omul acela se va starpi din poporul sau”.
22. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
23. “Graieste fiilor lui Israel si le zi: Nici un fel de grasime, nici de bou, nici de oaie, nici de tap sa nu mancati.
24. Grasimea de mortaciune si grasimea dobitocului sfasiat de fiara sa se intrebuinteze la orice lucru, iar de mancat sa nu se manance.
25. Tot cel ce va manca grasimea dobitocului, care se aduce jertfa mistuita cu foc Domnului, acela sa se starpeasca din poporul sau.
26. Nici un fel de sange sa nu mancati in toate cetatile voastre, nici de pasari, nici de dobitoace.
27. Tot cel ce va manca sange, acela se va starpi din poporul sau”.
28. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
29. “Graieste fiilor lui Israel si le zi: Cel ce isi infatiseaza Domnului jertfa sa de mantuire, acela din jertfa sa de mantuire sa aduca o parte prinos Domnului,
30. Si anume: Sa aduca Domnului jertfa cu mainile sale: grasimea de pe pieptul jertfei si seul de pe ficat; sa aduca leganand pieptul jertfei inaintea Domnului.
31. Grasimea s-o arda preotul pe jertfelnic, iar pieptul va fi al lui Aaron si al fiilor lui.
32. Si spata dreapta din jertfele de izbavire ce aduceti sa o dati preotului.
33. Spata dreapta va fi partea aceluia din fiii lui Aaron, care va aduce pe jertfelnic sangele si grasimea jertfei de izbavire;
34. Caci Eu voi lua de la fiii lui Israel, din jertfele lor de izbavire, pieptul leganat si spata dreapta si le voi da lui Aaron preotul si fiilor lui ca venit vesnic de la fiii lui Israel.
35. Acestea sunt partea lui Aaron si partea fiilor lui din jertfele Domnului, pe care o vor primi din ziua cand se vor infatisa ei inaintea Domnului, ca sa slujeasca,
36. Si pe care a poruncit Domnul sa li se dea de catre fiii lui Israel din ziua ungerii lor. Aceasta este hotarare vesnica in neamul lor”.
37. Aceasta este randuiala arderii de tot, a darului de paine, a jertfei pentru pacat, a jertfei pentru vina, a jertfei afierosirii si a jertfei de mantuire,
38. Cum a dat-o Domnul lui Moise pe Muntele Sinai, cand a poruncit fiilor lui Israel, in pustiul Sinai, sa-si aduca prinoasele lor Domnului.

CAPITOLUL 8
Sfintirea preotilor.
l. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
2. “Ia pe Aaron si impreuna cu el si pe fiii lui, vesmintele, mirul de miruit, vitelul de jertfa cea pentru pacat, panerul cu azimile si cei doi berbeci,
3. Si aduna toata obstea la usa cortului adunarii”.
4. Si a facut Moise asa cum ii poruncise Domnul si a adunat obstea la usa cortului adunarii.
5. Dupa aceea a zis Moise catre obste: “Iata ce porunceste Domnul sa se faca!”
6. Deci a adus Moise pe Aaron si pe fiii lui si i-a spalat cu apa:
7. Apoi a imbracat pe Aaron cu hitonul, l-a incins cu braul, l-a imbracat cu meilul, i-a pus efodul, l-a incins cu cingatoarea efodului si i-a strans cu ea efodul;
8. Dupa aceea i-a pus hosenul si in hosen i-a pus Urim si Tumim,
9. Iar pe cap i-a pus chidarul si la chidar, in partea lui de dinainte, i-a prins tablita cea de aur, diadema sfinteniei, cum poruncise Domnul lui Moise.
10. Apoi a luat Moise mirul de miruit si a miruit cortul si toate cele din el si le-a sfintit.
11. A stropit cu el de sapte ori asupra jertfelnicului si a miruit jertfelnicul si toate obiectele lui, baia si capataiul ei si le-a sfintit.
12. Dupa aceea a turnat Moise mir pe capul lui Aaron si l-a uns si l-a sfintit.
13. Si a adus Moise pe fiii lui Aaron, i-a imbracat cu hitoane, i-a incins cu braie si le-a pus turbane, cum poruncise Domnul lui Moise.
14. Apoi a adus Moise vitelul cel de jertfa pentru pacat, iar Aaron si fiii lui si-au pus mainile pe capul vitelului de jertfa pentru pacat;
15. Si l-a junghiat Moise si a luat din sange si cu degetul sau a pus pe coarnele jertfelnicului de toate partile si a curatit jertfelnicul, iar celalalt sange l-a turnat jos langa jertfelnic si a sfintit jertfelnicul ca sa fie curat.
16. A luat apoi Moise toata grasimea de pe maruntaie, seul de pe ficat, amandoi rarunchii si grasimea lor, si le-a ars pe jertfelnic.
17. Iar vitelul, pielea lui, carnea lui si necuratenia lui, le-a ars cu foc afara din tabara, cum poruncise Domnul lui Moise.
18. Apoi Moise a adus berbecul cel pentru ardere de tot, iar Aaron si fiii lui si-au pus mainile pe capul berbecului.
19. Si apoi a junghiat Moise berbecul si a stropit cu sange jertfelnicul de jur imprejur.
20. A taiat apoi berbecul in bucati si a adus Moise bucatile, capatana si grasimea, iar maruntaiele si picioarele le-a spalat cu apa.
21. Si a ars Moise tot berbecul pe jertfelnic; aceasta era ardere de tot spre mireasma placuta, aceasta era jertfa Domnului, cum poruncise Domnul lui Moise.
22. Dupa aceea a adus Moise al doilea berbec, berbecul cel pentru sfintire, si si-au pus Aaron si fiii lui mainile pe capul berbecului.
23. Si junghiindu-l, Moise a luat din sangele lui si a pus pe varful urechii drepte a lui Aaron, pe degetul cel mare de la mana dreapta a lui si pe degetul cel mare de la piciorul drept al lui.
24. Apoi a adus Moise pe fiii lui Aaron si a pus sange pe varful urechilor drepte ale lor, pe degetul cel mare de la mainile drepte ale lor si pe degetul cel mare de la picioarele drepte ale lor; si a stropit Moise jertfelnicul cu sange de jur imprejur.
25. Dupa aceea a luat Moise grasimea si coada, toata grasimea de pe maruntaie, seul de pe ficat, amandoi rarunchii, grasimea lor si soldul drept;
26. Iar din panerul cu painile punerii inaintea Domnului a luat o azima, o paine cu untdelemn si turta si le-a asezat peste grasime si peste soldul drept;
27. Si toate acestea le-a pus pe mainile lui Aaron si pe mainile fiilor sai si le-au dus leganandu-le inaintea fetei Domnului.
28. Apoi a luat Moise acestea din mainile lor si le-a ars pe jertfelnic ardere de tot; aceasta a fost jertfa de sfintire, mireasma placuta, jertfa Domnului.
29. Luand apoi pieptul, Moise l-a adus, leganandu-l inaintea fetei Domnului; aceasta era partea lui Moise din berbecul sfintirii, cum poruncise Domnul lui Moise.
30. Apoi a luat Moise mir de miruit si sange de langa jertfelnic si a stropit pe Aaron, vesmintele lui, pe fiii lui si vesmintele fiilor lui impreuna cu el; si asa a sfintit pe Aaron si vesmintele lui si, impreuna cu el, si pe fiii lui si vesmintele fiilor lui.
31. Apoi a zis Moise catre Aaron si catre fiii lui: “Fierbeti carnea la intrarea cortului adunarii si acolo s-o mancati cu painea cea din panerul sfintirii, dupa cum mi s-a poruncit mie si mi s-a zis: “Aaron si fiii lui s-o manance!”
32. Iar ramasitele de carne si de paine sa le ardeti cu foc.
33. Sapte zile sa nu va departati de la usa cortului adunarii, pana se vor implini zilele sfintirii voastre, ca sfintirea voastra trebuie sa se savarseasca in sapte zile.
34. Cum s-a facut astazi, asa a poruncit Domnul sa se faca pentru curatirea voastra si in celelalte zile.
35. La usa cortului adunarii veti sedea ziua si noaptea timp de sapte zile si veti fi de straja la Domnul, ca sa nu muriti, ca asa mi s-a poruncit mie de la Domnul Dumnezeu”.
36. Si au implinit Aaron si fiii lui toate randuielile, cate le poruncise Domnul prin Moise.

CAPITOLUL 9
Jertfa lui Aaron.
l. Iar in ziua a opta a chemat Moise pe Aaron, pe fiii lui si pe batranii lui Israel,
2. Si a zis catre Aaron: “Ia-ti din turma un vitel de jertfa pentru pacat si un berbec pentru arderea de tot, amandoi fara meteahna, si-i adu inaintea fetei Domnului.
3. Iar batranilor lui Israel sa le graiesti si sa le spui: Luati din turma de capre un tap, ca jertfa pentru pacat, un berbec, un vitel si un miel, toti de un an si fara meteahna, ca sa fie adusi ardere de tot,
4. Precum si un bou si un berbec pentru jertfa de mantuire, ca sa se savarseasca jertfa inaintea fetei Domnului, si prinos de paine, framantat cu untdelemn, ca astazi are sa vi se arate Domnul”.
5. Deci au luat ei si au adus inaintea cortului adunarii cele ce poruncise Moise si a venit toata obstea si a stat inaintea fetei Domnului.
6. Atunci a zis Moise catre obste: “Iata ce a poruncit Domnul sa faceti, ca sa vi se arate slava Domnului!”
7. Iar catre Aaron Moise a zis: “Apropie-te de jertfelnic si savarseste jertfa ta cea pentru pacat si arderea de tot a ta si curateste-te pe tine si casa ta; apoi adu darurile poporului si-l curateste, cum a poruncit Domnul!”
8. Deci, s-a apropiat Aaron de jertfelnic si a junghiat vitelul cel de jertfa pentru pacatul sau.
9. Iar fiii lui Aaron, aducand sangele la el, si-a muiat degetul in sange si a pus pe coarnele jertfelnicului, iar celalalt sange l-a turnat jos langa jertfelnic.
10. Grasimea, rarunchii si seul de pe ficat, de la jertfa cea pentru pacat, le-a ars pe jertfelnic, cum poruncise Domnul lui Moise;
11. Iar carnea si pielea le-a ars pe foc afara din tabara.
12. Apoi a junghiat jertfa cea pentru arderea de tot si, aducandu-i fiii lui Aaron sangele, a stropit jertfelnicul din toate partile.
13. Dupa aceea i-au adus arderea de tot in bucati si el le-a pus impreuna cu capatana pe jertfelnic,
14. Iar maruntaiele si picioarele le-a spalat cu apa si le-a pus peste arderea de tot si le-a ars pe jertfelnic.
15. Apoi a adus prinosul poporului: luand tapul cel pentru pacatul poporului l-a junghiat si l-a adus jertfa pentru pacat, ca si berbecul.
16. Dupa aceea a adus arderea de tot, savarsind-o dupa randuiala.
17. A adus de asemenea prinos de paine si, luand din el o mana plina, a ars pe jertfelnic, pe langa arderea de tot cea de dimineata.
18. Apoi a junghiat boul si berbecul pentru jertfa de mantuire a poporului si fiii lui Aaron i-au adus sangele si el a stropit cu el jertfelnicul de jur imprejur.
19. I-au adus apoi grasimea boului si a berbecului, coada si grasimea cea de pe maruntaie, rarunchii cu grasimea lor si grasimea de pe ficat;
20. si a pus grasimea pe pieptul jertfei de izbavire, apoi a ars grasimea pe jertfelnic;
21. Iar pieptul si spata dreapta le-a adus Aaron leganandu-le inaintea fetei Domnului, cum poruncise Moise.
22. Si si-a ridicat Aaron mainile sale asupra poporului si l-a binecuvantat, iar dupa ce a savarsit jertfa pentru pacat, arderea de tot si jertfa de mantuire, s-a coborat.
23. Apoi au intrat Moise si Aaron in cortul adunarii si cand au iesit au binecuvantat tot poporul; atunci s-a aratat slava Domnului la tot poporul. 24. Si iesind foc de la Domnul, a mistuit pe jertfelnic arderea de tot si grasimea. Si vazand tot poporul a scos strigate de bucurie si a cazut cu fata la pamant.

CAPITOLUL 10
Pedeapsa lui Nadab si Abiud.
1. In vremea aceea cei doi fii ai lui Aaron, Nadab si Abiud, luandu-si fiecare cadelnita sa, au pus in ea foc, au turnat deasupra tamaie si au adus inaintea Domnului foc strain, ce nu le poruncise Domnul.
2. Atunci a iesit foc de la Domnul si i-a mistuit si au murit amandoi inaintea Domnului.
3. Iar Moise a zis catre Aaron: “Iata ce a voit sa spuna Domnul cand a zis: Voi sa fiu sfintit prin cei ce se vor apropia de Mine si inaintea adunarii a tot poporul preaslavit”. Iar Aaron tacea.
4. Atunci a chemat Moise pe Misail si Eltafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron, si le-a zis: “Duceti-va de scoateti pe fratii vostri din locasul cel sfant si-i duceti afara din tabara!”
5. Si acestia s-au dus si i-au scos in hitoanele lor afara din tabara, cum zisese Moise.
6. Iar lui Aaron si fiilor lui, Eleazar si Itamar, le-a zis Moise; “Capetele voastre sa nu vi le descoperiti si vesmintele voastre sa nu vi le sfasiati, ca sa nu muriti si ca sa nu atrageti mania asupra obstii intregi. Dar fratii vostri, toata casa lui Israel, pot sa planga pe cei arsi, pe care i-a ars Domnul.
7. Din usa cortului adunarii sa nu iesiti, ca sa nu muriti, caci aveti pe voi mirul de ungere al Domnului!” Si s-a facut drept cuvantul lui Moise.
8. Apoi graind Domnul cu Aaron, a zis:
9. “Vin si sichera sa nu beti, nici tu, nici fiii tai, cand intrati in cortul adunarii sau va apropiati de jertfelnic, ca sa nu muriti. Acesta este asezamant vesnic in neamul vostru.
10. Ca sa puteti deosebi cele sfinte de cele nesfinte si cele necurate de cele curate,
11. Si ca sa invatati pe fiii lui Israel toate legile, pe care le-a poruncit lor Domnul prin Moise”.
12. Iar Moise a zis catre Aaron si catre fiii sai, Eleazar si Itamar, care-i mai ramasesera: “Luati prinosul de paine, ce a ramas din jertfele Domnului, si-l mancati nedospit, langa jertfelnic, ca acesta este sfintenie mare.
13. Sa-l mancati insa in locul cel sfant, ca aceasta este partea ta si partea fiilor tai din jertfele Domnului; asa mi s-a poruncit mie de la Domnul.
14. Iar pieptul leganat si spata ridicata sa le mancati la loc curat, tu si fiii tai si casa ta impreuna cu tine, ca acestea sunt date sa fie partea ta si partea fiilor tai din jertfele de izbavire ale fiilor lui Israel.
15. Spata ridicata si pieptul leganat sa le aduca ei cu grasime pentru ardere, leganandu-le inaintea fetei Domnului, si sa fie acestea parte vesnica pentru tine si impreuna cu tine si pentru fiii tai si pentru fiicele tale, cum a poruncit Domnul lui Moise”.
16. Si a cautat Moise tapul de jertfa pentru pacat si iata era ars. Si s-a maniat Moise pe Eleazar si pe Itamar, fiii lui Aaron, care mai ramasesera,
17. si a zis: “Pentru ce n-an mancat jertfa pentru pacat in locul cel sfant? Ca aceasta este sfintenie mare si va e data voua, ca sa ridicati pacatele obstii si s-o curatiti inaintea Domnului.
18. Iata sangele ei nu s-a dus inauntrul locasului sfant si voi trebuia s-o mancati in locul cel sfant, cum mi s-a poruncit mie de la Domnul”.
19. Aaron insa a zis catre Moise: “Iata, astazi si-au adus ei jertfa lor pentru pacat si arderea lor de tot inaintea Domnului si, dupa cele ce mi s-au intamplat, de as fi mancat astazi jertfa pentru pacat, oare ar fi fost aceasta placut Domnului?”
20. Si a auzit acestea Moise si le-a socotit raspunsul indreptatit.

CAPITOLUL 11
Animale curate si necurate.
1. In vremea aceea a grait Domnul cu Moise si cu Aaron si a zis:
2. “Graiti fiilor lui Israel si le ziceti: Iata animalele pe care le puteti manca din toate dobitoacele de pe pamant:
3. Orice animal cu copita despicata, care are copita despartita in doua si isi rumega mancarea, il puteti manca.
4. Dar si din cele ce-si rumega mancarea, sau isi au copita despicata sau impartita in doua, nu veti manca pe acestea: camila, pentru ca aceasta-si rumega mancarea, dar copita n-o are despicata; aceasta e necurata pentru voi.
5. Iepurele de casa isi rumega mancarea, dar laba n-o are despicata; acesta este necurat pentru voi.
6. Iepurele de camp isi rumega mancarea, dar laba n-o are despicata; acesta este necurat pentru voi.
7. Porcul are copita despicata si despartita in doua, dar nu rumega; acesta este necurat pentru voi.
8. Din carnea acestora sa nu mancati si de starvurile lor sa nu va atingeti, ca acestea sunt necurate pentru voi.
9. Din toate vietuitoarele, care sunt in apa, veti manca pe acestea: toate cate sunt in ape; in mari, in rauri si in balti, si au aripi si solzi, pe acelea sa le mancati.
10. Iar toate cate sunt in ape, in mari, in rauri, si in balti, toate cele ce misuna in ape, dar n-au aripi si solzi, spurcaciune sunt pentru voi.
11. De acestea sa va ingretosati, carnea lor sa n-o mancati si de starvurile lor sa va ingretosati.
12. Toate vietatile din ape, care n-au aripi si solzi, sunt spurcate pentru voi.
13. Din pasari sa nu mancati si sa va ingretosati de acestea, ca sunt spurcate: vulturul, zgriptorul si vulturul de mare;
14. Corbul si soimul cu soiurile lor;
15. Toata cioara cu soiurile ei;
16. Strutul, cucuveaua, randunica si uliul cu soiurile lui;
17. Huhurezul, pescarul si ibisul;
18. Lebada, pelicanul si cocorul;
19. Cocostarcul, batlanul cu soiurile lui; pupaza si liliacul.
20. Toate insectele inaripate, care umbla pe patru picioare, sunt spurcate pentru voi.
21. Dar din toate insectele inaripate, care umbla in patru picioare, sa mancati numai pe acelea care au fluierele picioarelor de dinapoi mai lungi, ca sa poata sari pe pamant.
22. Din acestea sa mancati urmatoarele: lacusta si soiurile ei, solamul si soiurile lui, hargolul si soiurile lui, si hagabul cu soiurile lui.
23. Orice alta insecta inaripata care are patru picioare e spurcata pentru voi si va spurcati de ele.
24. Tot cel ce se va atinge de trupul lor necurat va fi pana seara;
25. Si tot cel ce va lua in maini trupul lor sa-si spele haina si necurat va fi pana seara.
26. Tot dobitocul cu copita despicata, care n-are copita despartita adanc sau nu-si rumega mancarea, este necurat pentru voi; tot cel ce se va atinge de el necurat va fi pana seara.
27. Din toate fiarele cu patru picioare, cele care calca pe labe sunt necurate pentru voi si tot cel ce se va atinge de starvul lor necurat va fi pana seara.
28. Cel ce va umbla cu starvul lor sa-si spele haina si necurat va fi pana seara, caci ele sunt necurate pentru voi.
29. Din dobitoacele ce misuna pe pamant, iata care sunt necurate pentru voi: cartita, soarecele si soparla, cu soiurile lor;
30. Ariciul, crocodilul, salamandra, melcul si cameleonul.
31. Acestea dintre toate cele ce misuna pe pamant sunt necurate pentru voi. Tot cel ce se atinge de starvurile lor necurat va fi pana seara.
32. Tot lucrul, pe care va cadea vreuna din acestea, moarta, fie vas de lemn, sau haina, sau piele, sau orice fel de lucru ce se intrebuinteaza la ceva, lucrul acela necurat va fi; sa-l puneti in apa si va fi necurat pana seara, iar apoi va fi curat.
33. Tot vasul de lut, in care va cadea vreuna din ele, sa-l spargeti, iar cele din el sunt necurate.
34. Orice lucru de mancare, peste care “a cadea apa din acel vas, necurat va fi pentru voi si toata bautura de baut, din asemenea vas, necurata va fi.
35. Tot lucrul, peste care va cadea ceva din trupul mort al acestora, se va spurca; soba si caminul sa le stricati, ca necurate sunt si necurate vor fi pentru voi.
36. Numai izvorul, fantana si adunarile de apa vor ramane curate, iar cel ce se va atinge de mortaciunile din ele, acela necurat va fi.
37. De va cadea ceva din trupul acestora pe samanta de semanat, aceasta curata va fi.
38. Daca insa va cadea ceva din trupul lor peste samanta, dupa ce aceasta s-a muiat cu apa, atunci samanta necurata sa fie pentru voi.
39. Iar de va muri vreun dobitoc din cele ce se mananca si se va atinge cineva de starvul lui, acela necurat va fi pana seara;
40. Iar cel ce va manca mortaciunea lui, sa-si spele hainele sale si necurat va fi pana seara; cel ce va duce starvul lui sa-si spele hainele sale si necurat va fi pana seara.
41. Toata vietatea ce se taraste pe pamant este spurcata pentru voi; sa n-o mancati.
42. Tot ce se taraste pe pantece si tot ce umbla in patru picioare si cele cu picioare multe dintre vietatile ce se tarasc pe pamant, sa nu le mancati, ca sunt spurcate pentru voi.
43. Sa nu va spurcati sufletele voastre cu vreo vietate taratoare si sa nu va pangariti cu ea, ca sa fiti din pricina ei necurati,
44. Ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. Sfintiti-va si veti fi sfinti, ca Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sfant sunt; sa nu va pangariti sufletele voastre cu vreo vietate din cele ce se tarasc pe pamant,
45. Ca Eu sunt Domnul, Cel ce v-am scos din pamantul Egiptului, ca sa va fiu Dumnezeu. Deci fiti sfinti, ca Eu, Domnul, sunt sfant”.
46. Aceasta este legea cea pentru dobitoace, pentru pasari, pentru toate vietatile ce misuna in apa si pentru toate vietatile ce traiesc pe pamant,
47. Dupa care se pot deosebi cele necurate de cele curate si vietatile ce se mananca de vietatile ce nu se mananca.

CAPITOLUL 12
Curatirea femeilor dupa nastere.
1. Si a grait Domnul lui Moise si a zis:
2. “Graieste fiilor lui Israel si le zi: Daca femeia va zamisli si va naste prunc de parte barbateasca, necurata va fi sapte zile, cum e necurata si in zilele regulei ei.
3. Iar in ziua a opta se va taia pruncul imprejur.
4. Femeia sa mai sada treizeci si trei de zile si sa se curate de sangele sau; de nimic sfant sa nu se atinga, si la locasul sfant sa nu mearga, pana se vor implini zilele curatirii ei.
5. Iar de va naste fata, necurata va fi doua saptamani, ca si in timpul regulei ei; apoi sa mai stea saizeci si sase de zile pentru a se curati de sangele sau.
6. Dupa ce se vor implini zilele curatirii ei pentru fiu sau pentru fiica, sa aduca preotului la usa cortului un miel de un an ardere de tot si un pui de porumbel sau o turturica, jertfa pentru pacat;
7. Preotul va infatisa acestea inaintea Domnului si o va curati si curata va fi de curgerea sangelui ei. Aceasta e randuiala pentru ceea ce a nascut prunc de parte barbateasca sau de parte femeiasca.
8. Iar de nu-i va da mana sa aduca un miel, sa ia doua turturele sau doi pui de porumbel, unul pentru ardere de tot si altul jertfa pentru pacat, si o va curati preotul si curata va fi”.

CAPITOLUL 13
Lepra la oameni si pe vesminte
1. Grait-a Domnul cu Moise si cu Aaron si le-a zis:
2. “De se va ivi la vreun om pe pielea trupului lui vreo umflatura, sau buba, sau basica, sau de se va face pe pielea trupului o rana ca de lepra, sa fie adus la Aaron preotul sau la un preot din fiii lui.
3. Preotul va cerceta rana de pe pielea trupului lui si de va vedea ca perii de pe rana s-au facut albi si ca rana s-a adancit in pielea trupului, aceea este rana de lepra, iar preotul dupa ce l-a cercetat, il va declara necurat.
4. Iar daca pata de pe piele, desi este alba, dar nu este si adancita in pielea lui, si perii de pe ea nu s-au facut albi, ci sunt negri, sa inchida preotul pe cel cu rana sapte zile.
5. In ziua a saptea sa vada preotul rana: daca rana a ramas ca inainte si nu s-a intins rana pe piele, preotul sa-l inchida alte sapte zile.
6. In ziua a saptea il va cerceta preotul din nou si daca rana va fi slabita si nu se va fi intins rana pe piele, preotul sa-l declare curat. Aceasta este o buba si cel ce o are sa-si spele hainele sale si va fi curat.
7. Iar daca, dupa ce omul s-a aratat preotului, din nou buba a inceput a se intinde pe piele, sa se arate iar preotului;
8. Preotul, vazand ca buba se intinde pe piele, il va declara necurat, ca aceasta este lepra.
9. De se va ivi pe un om boala leprei, acela sa fie adus la preot.
10. Preotul va cerceta si, daca umflatura de pe piele va fi alba si parul va fi schimbat in alb si daca umflatura va fi carne vie,
11. Aceea e lepra invechita pe pielea trupului; preotul il va declara necurat si nu-l va inchide, ca este necurat.
12. Daca insa lepra va inflori pe piele si daca va acoperi lepra toata pielea bolnavului de la cap pana la picioare, cat poate sa vada preotul cu ochii,
13. Si daca va vedea preotul ca lepra a acoperit toata pielea trupului, atunci va declara pe bolnav curat, pentru ca tot s-a schimbat in alb si deci este curat.
14. Iar in ziua cand se va ivi pe el carne vie, va fi necurat,
15. Si preotul, vazand carnea vie, il va declara necurat, caci carnea cea vie este necurata, este lepra.
16. Iar daca se va schimba carnea cea vie si se va face alba, sa vina bolnavul la preot,
17. Si preotul sa-l cerceteze si daca rana s-a schimbat in alb, atunci preotul sa-l declare curat, ca e curat.
18. Daca cineva a avut pe pielea trupului o buba si s-a vindecat,
19. Si pe locul bubei s-a ivit o umflatura alba sau o pata alba-rosiatica, sa se arate preotului.
20. Si preotul sa-l cerceteze si de se va vedea ca umflatura s-a adancit in piele si parul de pe ea s-a schimbat in alb, preotul il va declara necurat, ca aceasta e lepra si s-a ivit in locul bubei.
21. Daca insa preotul va vedea ca parul de pe umflatura nu este alb si ea nu este adancita in pielea trupului si e negricioasa, atunci preotul va inchide pe bolnav pentru sapte zile.
22. Daca rana va incepe a se lati tare pe piele, preotul il va declara necurat, ca este rana de lepra.
23. Iar daca pata va ramane pe loc si nu se va lati, atunci e o oprire in loc a bubei si preotul va declara pe bolnav curat.
24. Daca cineva va avea pe pielea trupului o arsura si pe locul tamaduit de arsura se va ivi o pata rosiatica-albicioasa,
25. Si daca preotul va vedea ca parul de pe acea pata s-a schimbat in alb si ca pata e adancita sub piele, aceea este lepra si s-a ivit pe arsura; preotul va declara pe bolnav necurat, caci e boala leprei.
26. Daca insa preotul va vedea ca parul de pe pata nu este alb si ca ea nu este adancita sub piele si ca este negricioasa, preotul va inchide pe acela pentru sapte zile;
27. Si in ziua a saptea preotul il va cerceta iar si, daca pata s-a latit tare pe piele, preotul il va declara necurat, ca aceea este rana de lepra.
28. Iar daca pata sta pe loc si este negricioasa, aceea este obrinteala arsurii si preotul va declara pe om curat, ca este obrinteala a arsurii.
29. Daca un barbat sau o femeie va avea o pata pe cap sau pe barbie,
30. Si, cercetand-o preotul, se va vedea ca ea este adancita sub piele si ca parul de pe ea este galbui si subtire, preotul va declara pe unul ca acela necurat, ca aceea este chelbe, lepra in cap, sau lepra in barba.
31. Daca insa preotul, la cercetarea petei de chelbe, va vedea ca ea nu este adancita sub piele si ca parul de pe ea nu este galbui, preotul va inchide pe cel cu pata de chelbe sapte zile;
32. in ziua a saptea preotul va cerceta pata iar si, daca chelbea nu s-a intins si n-are parul de pe ea galbui si nici nu s-a adancit chelbea sub piele,
33. Atunci sa rada pielea, dar locul cu chelbe sa nu-l rada, si preotul sa inchida pe cel cu pata a doua oara pentru sapte zile.
34. In ziua a saptea preotul va cerceta din nou chelbea si, daca chelbea nu se va fi intins pe piele si nu se va fi adancit in piele, preotul va declara pe acela curat si acela sa-si spele hainele sale si va fi curat.
35. Iar daca, dupa aceasta curatire a lui, chelbea va incepe a se lati foarte tare pe piele,
36. Si daca preotul va vedea ca chelbea se lateste pe piele, atunci preotul sa nu mai caute de e parul galbui, ca acela este necurat.
37. Daca insa chelbea sta pe loc si se iveste pe ea par negru, atunci chelbea a trecut, omul e curat si preotul il va declara curat.
38. Daca un barbat sau o femeie va avea pe pielea trupului pete, pete albe,
39. Si daca preotul va vedea ca pe pielea trupului aceluia petele sunt albe-vinete, aceea e pecingine care a inflorit pe piele si omul ce o are este curat.
40. Daca cuiva i-a cazut parul de pe cap, aceea e plesuvie si omul este curat.
41. Daca cuiva i-a cazut parul din partea de dinainte a capului, aceea este jumatate de plesuvie si omul e curat.
42. Iar daca pe plesuvia din partea de dinainte sau de dinapoi va fi pata alba sau rosiatica, atunci pe plesuvia lui a inflorit lepra.
43. Preotul il va cerceta si de va vedea ca fata umflaturii de pe plesuvia lui este alba sau rosiatica, semanand cu lepra, ce de obicei se iveste pe pielea trupului,
44. Acela este om lepros si este necurat; preotul sa-l declare necurat, ca pe capul lui este boala leprei.
45. Leprosul, cel ce are aceasta boala, sa fie cu hainele sfasiate, cu capul descoperit, invelit pana la buze, si sa strige mereu: necurat! necurat!
46. Tot timpul cat va avea pe el boala, sa fie spurcat, ca necurat este; si sa traiasca singuratic si afara din tabara sa fie locuinta lui.
47. Daca boala leprei va fi pe haina, fie pe haina de lana, sau pe haina de in,
48. Sau pe urzeala, sau pe batatura de in sau de lana, sau pe piele sau pe vreun lucru de piele,
49. Si daca va fi pata verzuie sau rosiatica pe haina sau pe piele, pe batatura sau pe urzeala, sau pe vreun lucru de piele, aceea este boala leprei, si el se va arata preotului.
50. Preotul va cerceta boala si va inchide lucrul atins de boala pentru sapte zile;
51. In ziua a saptea va cerceta preotul lucrul atins de boala si daca boala se va fi intins pe haina, sau pe urzeala, sau pe batatura, sau pe piele, sau pe vreun lucru de piele, aceasta este lepra rozatoare, si e necurat;
52. Si el sa arda haina aceea, sau urzeala, sau batatura cea de lana sau de in, sau orice fel de lucru din piele, pe care va fi boala, ca aceea este lepra rozatoare si sa se arda cu foc.
53. Iar daca preotul va vedea ca boala nu s-a intins pe haina, sau pe urzeala, sau pe batatura, sau pe orice fel de lucru din piele,
54. Atunci preotul va porunci sa se spele lucrul pe care s-a ivit boala si-l va inchide a doua oara pentru sapte zile.
55. Daca, dupa spalarea lucrului atins, preotul va vedea ca boala nu si-a schimbat starea sa, dar s-a intins, atunci este necurat si lucrul sa-l arzi in foc, caci lepra a ros fata sau dosul.
56. Daca insa preotul va vedea ca pata, dupa spalarea ei, s-a micsorat, atunci preotul s-o rupa de la haina, sau din piele, sau din urzeala, sau din batatura.
57. Iar daca se va ivi iar pe haina, sau pe batatura, sau pe urzeala, sau pe vreun lucru de piele, aceea este lepra inflorita si sa se arda cu foc lucrul pe care s-a ivit boala.
58. Daca insa haina, sau urzeala, sau batatura, sau lucrul de piele il vei spala si se va duce pata de pe el, trebuie sa se spele a doua oara si va fi curat.
59. Aceasta este randuiala pentru boala leprei, ce se va ivi pe haina de lana sau de in, sau pe urzeala, sau pe batatura, sau pe vreun lucru de piele, si cum trebuie hotarat ca acestea sunt curate sau necurate”.

CAPITOLUL 14
Curatirea leprei.
l. Si graind cu Moise, Domnul a zis:
2. “Iata randuiala pentru cel lepros: Cand el se va curati, se va duce la preot;
3. Iar preotul va iesi afara din tabara si de va vedea preotul ca leprosul s-a vindecat de boala leprei,
4. Va porunci preotul sa se ia pentru cel curatit doua pasari vii, curate, lemn de cedru, ata rosie rasucita si isop.
5. Dupa aceea preotul va porunci sa se junghie una din pasari deasupra unui vas de lut, la apa curgatoare;
6. Va lua apoi pasarea cea vie, lemnul de cedru, ata cea rosie si isopul si le va muie pe acestea si pasarea cea vie in sangele pasarii junghiate la apa curgatoare;
7. Va stropi de sapte ori pe cel ce se curata de lepra si va fi curat; apoi va da drumul pasarii celei vii in camp.
8. Iar cel curatit sa-si spele hainele sale, sa-si tunda tot parul sau, sa se spele cu apa si va fi curat. Apoi sa intre in tabara si sa stea sapte zile afara din cortul sau.
9. In ziua a saptea sa-si rada tot parul sau, capul si barba sa, sprancenele sale, tot parul sau sa si-l rada, si sa-si spele iarasi hainele sale si trupul sau sa si-l spele cu apa si va fi curat.
10. In ziua a opta sa ia doi berbeci de cate un an, fara meteahna si o oaie de un an, fara meteahna, si dintr-o efa de faina de grau, impartita in zece, sa ia trei parti pentru darul de paine si s-o amestece cu untdelemn si un log (pahar) de untdelemn;
11. Iar preotul cel ce curateste va duce pe omul ce se curateste impreuna cu acestea inaintea Domnului, la usa cortului adunarii;
12. Acolo va lua preotul un berbec, ce voieste a aduce jertfa pentru vina, si logul de untdelemn si le va aduce pe acestea leganandu-le inaintea Domnului.
13. Berbecul il va junghia in locul acela, unde se junghie jertfele pentru pacat si pentru arderea de tot, la loc sfant, ca aceasta este jertfa pentru vina si, ca si jertfa pentru pacat, este a preotului si este sfintenie mare.
14. Apoi va lua preotul din sangele jertfei pentru vina si va pune preotul pe varful urechii drepte a celui ce se curateste, pe degetul cel mare de la mana dreapta a lui si pe degetul cel mare de la piciorul cel drept al lui.
15. De asemenea va lua preotul din logul de untdelemn si va turna in palma sa cea stanga;
16. Isi va muia preotul degetul mainii sale drepte in untdelemnul cel din palma stanga a sa si va stropi de sapte ori cu degetul sau inaintea fetei Domnului;
17. Apoi din untdelemnul ramas in palma lui va pune preotul pe varful urechii drepte a celui ce se curateste, pe degetul cel mare al mainii lui drepte si pe degetul cel mare de la piciorul cel drept al lui, pe locurile unde a pus si sangele jertfei pentru vina;
18. Iar celalalt untdelemn din palma preotului il va turna pe capul celui ce se curateste si-l va curati preotul pe acesta inaintea Domnului.
19. Astfel va savarsi preotul jertfa pentru pacat si va curati pe cel ce a venit sa se curete de necuratenia lui; dupa aceea va junghia jertfa arderii de tot;
20. Si va pune preotul arderea de tot si darul de paine pe jertfelnic. Astfel il va curati pe el preotul si el va fi curat.
21. Daca insa acela va fi sarac si nu-i va da mana, sa ia numai un berbec pentru jertfa de vina leganata pentru curatirea sa, a zecea parte dintr-o efa de faina de grau, amestecata cu untdelemn pentru darul de paine, un log de untdelemn
22. Si doua turturele sau doi pui de porumbel, cum ii va da mana: unul jertfa pentru pacat si altul ardere de tot.
23. Ii va aduce in ziua a opta cea pentru curatirea sa la preot, inaintea Domnului, la usa cortului adunarii.
24. Iar preotul, luand berbecul de jertfa pentru vina si logul de untdelemn, le va aduce pe acestea leganandu-le inaintea Domnului.
25. Apoi va junghia berbecul de jertfa pentru vina si va lua preotul din sangele jertfei pentru vina si va pune pe varful urechii drepte a celui ce se curata, pe degetul cel mare de la mana lui cea dreapta si pe degetul cel mare de la piciorul lui cel drept.
26. Si va turna preotul untdelemn in palma sa cea stanga;
27. Si cu untdelemn din palma sa cea stanga va stropi preotul de sapte ori cu degetul mainii sale celei drepte inaintea fetei Domnului;
28. Apoi va pune preotul untdelemn din palma sa cea stanga pe marginea urechii drepte a celui ce se curateste si pe degetul cel mare de la mana lui cea dreapta si pe degetul cel marc de la piciorul lui cel drept, pe locurile unde este pus si sangele jertfei pentru vina;
29. Iar celalalt untdelemn din palma sa cea stanga il va turna pe capul celui ce se curateste, ca sa-l curete inaintea Domnului.
30. Si turturelele sau puii de porumbel, cum ii va fi dat mana celui ce se curateste, dupa starea lui, le va aduce:
31. O pasare jertfa pentru pacat si alta pentru ardere de tot, impreuna cu darul de paine. Si asa va curati preotul pe cel ce se curateste inaintea Domnului.
32. Aceasta este randuiala pentru cel bolnav de lepra, caruia nu-i da mana sa duca tot ce se cere pentru curatirea sa”.
33. Si a grait Domnul cu Moise si Aaron si a zis:
34. “Cand veti intra in pamantul Canaanului, pe care-l voi da voua de mostenire, si voi aduce boala leprei asupra caselor din pamantul mostenirii voastre,
35. Atunci cel cu casa trebuie sa se duca si sa spuna preotului, zicand: Pe casa mea s-a ivit, pare-mi-se, boala.
36. Atunci preotul va porunci sa se goleasca casa inainte de a intra preotul sa cerceteze boala, ca sa nu se faca necurate toate cele din casa; dupa aceea va veni preotul sa cerceteze casa.
37. Si cercetand el boala, daca va vedea ca boala de pe peretii casei e in chip de gropi verzui sau rosietice, adancite in perete,
38. Va iesi din casa, la usa casei, si va inchide casa pentru sapte zile.
39. in ziua a saptea va veni preotul iar sa cerceteze casa si de va vedea ca boala s-a intins pe peretii casei,
40. Preotul va porunci sa se scoata pietrele pe care este boala, sa se arunce afara din oras, la loc necurat,
41. Casa sa se razuiasca toata pe dinauntru, iar razatura, ce se va razui, sa se arunce afara din oras, la loc necurat.
42. Sa aduca apoi alte pietre si sa le puna in locul pietrelor acelora; sa ia alta tencuiala si casa sa se tencuiasca.
43. Daca boala se va ivi iar si va inflori pe peretii casei, dupa ce s-au scos pietrele si s-a razuit si s-a tencuit casa,
44. Atunci preotul va veni iar si va cerceta si de s-a raspandit boala pe peretii casei, aceea este lepra rozatoare si casa este necurata.
45. Casa aceea sa se darame, iar pietrele ei, lemnul ei si toata tencuiala sa se scoata afara din oras, la loc necurat.
46. Cel ce va intra in casa aceea, cat va fi ea inchisa, acela necurat va fi pana seara.
47. Cel ce va dormi in casa aceea sa-si spele hainele sale si necurat va fi pana seara; si cel ce va manca in casa aceea sa-si spele hainele si necurat va fi pana seara.
48. Daca insa preotul, venind si intrand, va vedea ca boala de pe peretii casei nu s-a mai intins dupa ce aceasta a fost tencuita din nou, preotul o va declara curata, ca boala a trecut.
49. Ca sa curete casa, va lua deci doua pasari vii, curate, lemn de cedru, ata rosie rasucita si isop;
50. Va junghia o pasare deasupra unui vas de lut, la apa curgatoare.
51. Va lua lemnul cel de cedru, ata, isopul si pasarea vie si le va muia in sangele pasarii junghiate si in apa de izvor si va stropi casa de sapte ori.
52. Si va curati astfel casa cu sangele pasarii, cu apa de izvor, cu pasarea cea vie, cu lemnul cel de cedru, cu ata rosie rasucita si cu isop.
53. Iar pasarii celei vii ii va da drumul din cetate in camp si se va curati casa si curata va fi.
54. Aceasta este randuiala pentru oricare fel de boala a leprei si a chelbei.
55. Pentru lepra de pe haine si de pe case,
56. Si pentru umflaturi, pecingine si pete,
57. Ca sa se poata afla cand acestea sunt necurate si cand sunt curate: aceasta este randuiala pentru lepra”.

CAPITOLUL 15
Randuiala pentru curatirea barbatilor si a femeilor.
1. Si a grait Domnul cu Moise si cu Aaron, zicand:
2. “Graiti fiilor lui Israel si le spuneti: Daca un barbat va avea curgere din trupul sau, pentru curgerea lui este necurat,
5. Si legea necuratiei lui este aceasta: Ori de se face curgere din trupul lui, ori de este impiedicata curgerea in trupul lui, el este necurat.
4. Tot patul, pe care doarme cel ce are curgere, este necurat; tot lucrul, pe care va sedea cel ce are curgere, este necurat.
5. Omul, care se va atinge de patul lui, sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si va fi necurat pana seara.
6. Cel ce va sedea pe vreun lucru, pe care a sezut cel ce are curgere, sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si va fi necurat pana seara.
7. Cel ce se va atinge de trupul celui ce are curgere sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si necurat va fi pana seara.
8. Daca cel ce are curgere va scuipa pe unul curat, acesta sa-si spele hainele, sa se spele cu apa si necurat va fi pana seara.
9. Toata saua, pe care va calari cel ce are curgere, necurata va fi pana seara.
10. Tot cel ce se atinge de cate au fost sub acela va fi necurat pana seara, iar cel ce va ridica acestea sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si necurat va fi pana seara.
11. Acela, de care se va atinge cel ce are curgere, fara sa-si fi spalat mainile cu apa, sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si va fi necurat pana seara.
12. Vasul de lut, de care s-a atins cel ce are curgere, sa se sparga si tot vasul de lemn sa se spele cu apa si va fi curat.
13. Iar cand cel ce are curgere se va curati de curgerea sa sa numere sapte zile pentru curatirea sa, sa-si spele hainele sale, sa-si spele trupul cu apa de izvor si va fi curat.
14. Apoi in ziua a opta sa-si ia doua turturele sau doi pui de porumbel, sa vina inaintea fetei Domnului, la usa cortului adunarii si sa le dea preotului;
15. Iar preotul sa aduca din ele: una jertfa pentru pacat si una ardere de tot; si sa-l curete preotul inaintea Domnului de curgerea lui.
16. Daca un om va avea din intamplare curgerea semintei, acela sa-si spele cu apa tot trupul sau si va fi necurat pana seara.
17. Orice haina si orice piele, pe care va cadea samanta, sa se spele cu apa si necurata va fi pana seara.
18. Daca barbatul se va culca cu femeia si va avea el curgerea semintei, sa se spele amandoi cu apa si necurati sa fie pana seara.
19. De va avea femeia curgere de sange, care curge din trupul sau, trebuie sa stea sapte zile pentru curatirea sa. Tot cel ce se va atinge de ea, necurat va fi pana seara.
20. Tot lucrul pe care se va culca ea in timpul necuratiei va fi necurat si tot lucrul pe care va sedea va fi necurat.
21. Tot cel ce se va atinge de patul ei sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si necurat va fi pana seara.
22. Tot cel ce se va atinge de vreun lucru, pe care a sezut ea, sa-si spele hainele sale, sa se spele cu apa si necurat va fi pana seara.
23. Iar de se va atinge cineva de ceva din patul ei sau de lucrul pe care a sezut ea, acela necurat va fi pana seara.
24. De va dormi ea cu barbatul, necuratia ei va fi si pe el si necurat va fi el sapte zile, iar tot patul, in care va dormi, necurat va fi.
25. Daca femeii ii va curge sange mai multe zile si nu in timpul regulii ei, sau daca ea are curgere mai mult decat timpul regulii ei obisnuite, atunci in tot timpul curgerii necuratiei ei va fi necurata, ca si in timpul regulii ei.
26. Tot patul, in care va dormi in timpul curgerii ei, va fi necurat, cum e patul si in timpul regulii ei, si tot lucrul pe care va sedea ea va fi necurat, cum e necurat in timpul regulii ei.
27. Tot cel ce se va atinge de acel lucru va fi necurat: sa-si spele hainele sale, sa-si spele trupul cu apa si va fi necurat pana seara.
28. Iar cand se va izbavi ea de curgerea sa, sa se curete sapte zile si dupa aceea va fi curata.
29. In ziua a opta sa-si ia doua turturele sau doi pui de porumbei si sa-i aduca preotului, la usa cortului adunarii
30. Iar preotul va aduce una din pasari jertfa pentru pacat si pe cealalta ardere de tot; si s-o curete preotul inaintea Domnului de curgerea ei cea necurata.
31. Asa sa feriti pe fiii lui Israel de necuratenia lor, ca sa nu moara ei in necuratenia lor, spurcandu-Mi locasul Meu cel din mijlocul vostru.
32. Aceasta este randuiala pentru cel ce are curgere si pentru cel ce i se va intampla pierderea semintei, care-l face necurat,
33. Si pentru ceea ce sufera de regula sa si pentru cei ce au curgere, barbat sau femeie, si pentru barbatul ce doarme cu femeie necurata”.

CAPITOLUL 16
Jertfa impacarii.
1. Dupa moartea celor doi fii ai lui Aaron, care au murit cand au adus foc strain inaintea fetei Domnului, a grait Domnul cu Moise;
2. Si a zis Domnul catre Moise: “Spune lui Aaron, fratele tau, sa nu intre oricand in locasul sfant de dupa perdea, inaintea curatitorului celui de pe chivotul legii, ca sa nu moara, ca deasupra capacului Ma voi arata in nor.
3. Iata randuiala dupa care trebuie sa intre Aaron in locasul sfant: cu un vitel, jertfa pentru pacat, si cu un berbec pentru ardere de tot.
4. Sa se imbrace cu hitonul de in sfintit, sa aiba pe trupul lui pantaloni de in, sa fie incins cu brau de in si sa-si ia si chidar de in: acestea sunt vesmintele sfintite; dar sa-si spele tot trupul sau cu apa si numai asa sa se imbrace cu ele.
5. Iar de la obstea fiilor lui Israel sa ia din turma lor doi tapi de jertfa pentru pacat si un berbec pentru arderea de tot.
6. Sa aduca Aaron. pentru sine vitelul de jertfa pentru pacat, ca sa se curete pe sine si casa sa.
7. Apoi sa ia cei doi tapi si sa-i puna inaintea fetei Domnului la usa cortului adunarii.
8. Si sa arunce Aaron sorti asupra celor doi tapi: un sort pentru al Domnului si un sort pentru al lui Azazel.
9. Dupa aceea sa ia Aaron tapul, asupra caruia a cazut sortul Domnului, si sa-l aduca jertfa pentru pacat,
10. Iar tapul asupra caruia a cazut sortul pentru Azazel sa-l puna viu inaintea Domnului, ca sa savarseasca asupra lui curatirea si sa-i dea drumul in pustie pentru ispasire, ca sa duca acela cu sine nelegiuirile lor in pamant neumblat.
11. Apoi sa aduca Aaron vitelul de jertfa pentru pacatele sale, ca sa se curete pe sine si casa sa si sa junghie vitelul jertfa pentru pacatele sale;
12. Sa ia carbuni aprinsi de pe jertfelnicul cel dinaintea Domnului, o cadelnita plina, si aromate pisate marunt pentru tamaiere doua maini pline, si sa le duca inauntru, dupa perdea;
13. Sa puna aromatele pe focul din cadelnita inaintea felei Domnului, astfel ca norul de fum sa acopere capacul cel de pe chivotul legii, ca sa nu moara Aaron.
14. Sa ia si din sangele vitelului si sa stropeasca cu degetul sau spre rasarit peste capac; si inaintea capacului sa stropeasca de sapte ori sange cu degetul sau.
15. Dupa aceea sa junghie inaintea Domnului tapul de jertfa pentru pacatele poporului, sa duca sangele lui inauntru, dupa perdea, si sa faca cu sangele acela ce a facut si cu sangele vitelului, stropind cu el pe capac si inaintea capacului.
16. Asa va curati locasul sfant de necuratia fiilor lui Israel, de nelegiuirile lor si de toate pacatele lor. Asa sa faca el cu cortul adunarii, care se afla la ei, in mijlocul necurateniilor lor.
17. Nici un om sa nu fie in cortul adunarii, cand va intra el sa curete locasul sfant si pana va iesi. Asa se va curati el pe sine si casa sa si toata obstea fiilor lui Israel.
18. Apoi va iesi la jertfelnicul cel dinaintea Domnului si-l va curati, luand din sangele vitelului si din sangele tapului si punand pe coarnele jertfelnicului de jur imprejur,
19. Si, stropindu-l cu sange, cu degetul sau de sapte ori, il va curati de necurateniile fiilor lui Israel si-l va sfinti.
20. Iar dupa ce va sfarsi de curatat locasul sfant, cortul adunarii si jertfelnicul, si curatind si pe preoti, va aduce tapul cel viu,
21. Isi va pune Aaron mainile sale pe capul tapului celui viu si va marturisi asupra lui toate nelegiuirile fiilor lui Israel, toate nedreptatile lor si toate pacatele lor; si, punandu-le pe acestea pe capul tapului, il va trimite cu un om anumit in pustie.
22. Si va duce tapul cu sine toate nelegiuirile lor in pamant neumblat si omul va da drumul tapului in pustie.
23. Dupa aceea va intra Aaron in cortul adunarii si se va dezbraca de hainele cele de in, cu care se imbracase la intrarea in locul cel sfant, si le va lasa acolo;
24. Isi va spala trupul sau cu apa in locul cel sfant, se va imbraca cu hainele sale si, iesind, va savarsi arderea de tot pentru sine si arderea de tot pentru popor, si se va curati astfel pe sine, casa sa, poporul si pe preoti.
25. Iar grasimea jertfei pentru pacat o va arde pe jertfelnic.
26. Cel ce a dat drumul in pustie tapului de ispasire sa-si spele hainele sale, sa-si spele trupul cu apa si atunci sa intre in tabara.
27. Iar vitelul de jertfa pentru pacat Si tapul de jertfa pentru pacat al caror sange a fost adus inauntru pentru curatirea locasului sfant, sa se scoata afara din tabara si sa se arda in foc pielea lor, carnea lor si necuratenia lor.
28. Cel ce le va arde sa-si spele hainele, sa-si spele trupul sau cu apa si numai dupa aceea sa intre in tabara.
29. Aceasta sa fie pentru voi lege vesnica: in luna a saptea, in ziua a zecea a lunii, sa postiti si nici o munca sa nu faceti, nici bastinasul, nici strainul care s-a asezat la voi,
30. Caci in ziua aceasta vi se face curatire, ca sa fiti curati de toate pacatele voastre, inaintea Domnului, si curati veti fi.
31. Aceasta e cea mai mare zi de odihna pentru voi si sa smeriti sufletele voastre prin post. Aceasta este lege vesnica.
32. De curatit insa sa va curete preotul care este uns ca sa slujeasca in locul tatalui sau.
33. Sa se imbrace el cu vesmintele cele de in si cu vesmintele sfinte; si va curati sfanta sfintelor, cortul adunarii, va curati jertfelnicul si pe preoti si va curati si toata obstea poporului.
34. Aceasta sa fie pentru voi lege vesnica: o data in an sa curatiti pe fiii lui Israel de pacatele lor”. Si Aaron a facut asa cum poruncise Domnul lui Moise.

CAPITOLUL 17
Locul jertfelor. Oprirea de a manca sange.
1. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
2. “Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si tuturor fiilor lui Israel si zi catre ei: Iata ce porunceste Domnul:
3. Orice om dintre fiii lui Israel sau dintre strainii ce s-au lipit de voi, care va junghia bou, sau oaie, sau capra, in tabara, sau care va junghia afara din tabara,
4. Si nu le va infatisa la usa cortului adunarii, ca sa le aduca ardere de tot sau jertfa de izbavire, placuta Domnului, cu miros de buna mireasma; sau care le va junghia afara din tabara si la usa cortului adunarii nu le va aduce, ca sa le faca jertfa Domnului, inaintea locasului Domnului, omului aceluia i se va cere sangele, ca a varsat sange si se va starpi sufletul acela din poporul sau;
5. Pentru ca fiii lui Israel sa-si aduca jertfele lor, cate le junghie ei in camp, si sa le infatiseze Domnului la usa cortului adunarii, la preot, si sa le faca Domnului jertfa de mantuire.
6. Si va stropi preotul cu sange jertfelnicul imprejur, inaintea Domnului, la usa cortului adunarii, iar grasimea o va arde spre miros de buna mireasma Domnului,
7. Ca sa nu-si mai aduca ei jertfele lor la idolii dupa care umbla desfranand. Aceasta sa fie pentru ei asezamant vesnic in neamul lor.
8. Sa le spui de asemenea: Daca un om dintre fiii lui Israel sau dintre fiii strainilor care locuiesc intre ei va face ardere de tot sau jertfa
9. Si nu o va aduce la usa cortului adunarii, ca sa o aduca jertfa inaintea Domnului, omul acela se va starpi din poporul sau.
10. Daca un om dintre fiii lui Israel si dintre strainii care traiesc intre voi va manca orice fel de sange, Imi voi intoarce fata Mea impotriva sufletului celui ce va manca sange si-l voi starpi din poporul sau,
11. Pentru ca viata a tot trupul este in sange si pe acesta vi l-am dat pentru jertfelnic, ca sa va curatiri sufletele voastre, ca sangele acesta curateste sufletul.
12. De aceea am si zis fiilor lui Israel: Nimeni din voi sa nu manance sange si nici strainul, care locuieste la voi, sa nu manance sange.
13. Oricine dintre fiii lui Israel si dintre strainii ce locuiesc la voi va vana fiara sau pasare, care se mananca, acela sa scurga sangele ei si sa-l acopere cu pamant, caci viata oricarui trup este in sangele lui.
14. De aceea am zis fiilor lui Israel: Sa nu mancati sangele nici unui trup, pentru ca viata oricarui trup este in sangele lui: tot cel ce-l va manca se va starpi,
15. Si tot cel ce va manca mortaciune sau sfasiat de fiara, acela, fie bastinas sau strain, sa-si spele hainele, sa se spele cu apa si necurat va fi pana seara, iar apoi va fi curat;
16. Iar de nu-si va spala hainele sale si nu-si va spala trupul sau, va purta asupra sa vina sa”.

CAPITOLUL 18
Oprirea insotirilor nelegiuite.
1. In vremea aceea a grait Domnul cu Moise, zicand:
2. “Vorbeste fiilor lui Israel si zi catre ei: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
3. De datinile pamantului Egiptului, in care ati trait, sa nu va tineti, nici de datinile pamantului Canaanului, in care am sa va duc, sa nu va tineti si nici sa umblati dupa obiceiurile lor.
4. Ci legile Mele sa le pliniti si asezamintele Mele sa le paziti, umbland dupa cum poruncesc ele, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
5. Paziti toate poruncile Mele si toate hotararile sa le tineti, caci omul care le plineste va trai prin ele: Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
6. Nimeni sa nu se apropie de nici o ruda dupa trup, cu gandul ca sa-i descopere goliciunea. Eu sunt Domnul!
7. Goliciunea tatalui tau si goliciunea mamei tale sa n-o descoperi! Ca este mama ta, sa nu-i descoperi goliciunea ei.
8. Goliciunea femeii tatalui tau sa n-o descoperi, ca este goliciunea tatalui tau!
9. Goliciunea surorii tale, goliciunea fiicei tatalui tau sau a fiicei mamei tale, care s-a nascut in casa sau afara din casa, sa n-o descoperi!
10. Goliciunea fiicei fiului tau sau a fiicei fiicei tale sa n-o descoperi, caci goliciunea ta este!
11. Goliciunea fiicei femeii tatalui tau; care s-a nascut din tatal tau, sa n-o descoperi, ca sora iti este dupa tata!
12. Goliciunea surorii tatalui tau sa n-o descoperi, ca este de un sange cu tatal tau!
13. Goliciunea surorii mamei tale sa n-o descoperi, ca este de un sange cu mama ta!
14. Goliciunea fratelui tatalui tau sa n-o descoperi si de femeia lui sa nu te apropii, ca sunt unchiul si matusa ta!
15. Goliciunea nurorii tale sa n-o descoperi, ca ea este femeia fiului tau; sa nu-i descoperi goliciunea!
16. Goliciunea femeii fratelui tau sa n-o descoperi, ca este goliciunea fratelui tau.
17. Goliciunea unei femei si a fiicei ei sa nu descoperi; pe fiica fiului ei si pe fiica fiicei ei sa nu le iei, ca sa le descoperi goliciunea; aceasta este nelegiuire, ca sunt rude de sange cu ea!
18. Sa nu iei concubina pe sora femeii tale, ca sa descoperi rusinea ei in vremea ei, vie fiind ea.
19. Sa nu te apropii de femeie in timpul regulii ei, ca sa-i descoperi goliciunea.
20. Si cu femeia aproapelui tau sa nu te culci, ca sa-ti versi samanta si ca sa te spurci cu ea.
21. Din copiii tai sa nu dai in slujba lui Moloh, ca sa nu pangaresti numele Dumnezeului tau. Eu sunt Domnul.
22. Sa nu te culci cu barbat, ca si cu femeie; aceasta este spurcaciune.
23. Cu nici un dobitoc sa nu te culci, ca sa-ti versi samanta si sa te spurci cu el; nici femeia sa nu stea la dobitoc, ca sa se spurce cu el; aceasta e uraciune.
24. Sa nu va intinati cu nimic din acestea, ca cu toate acestea s-au intinat paganii, pe care tu ii izgonesc dinaintea fetei voastre.
25. Ca s-a intinat pamantul si am privit la nelegiuirile lor si a lepadat pamantul pe cei ce traiau pe el.
26. Iar voi sa paziti toate poruncile Mele si toate legile Mele si sa nu faceti toate ticalosiile acestea, nici bastinasul, nici strainul care traieste intre toi.
27. Ca toate uraciunile acestea le-au facut oamenii pamantului acestuia care e inaintea voastra si s-a intinat pamantul;
28. Ca nu cumva sa va lepede si pe voi pamantul, cand il veti intina, cum a aruncat el de la sine pe popoarele care au fost inainte de voi.
29. Ca tot cel ce va face ticalosiile acestea, sufletul care va face acestea se va starpi din poporul sau.
30. Deci paziti poruncile Mele si sa nu umblati dupa obiceiurile urate, dupa care au umblat cei dinaintea voastra, nici sa va intinati cu ele. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”.

CAPITOLUL 19
Talcuirea poruncilor.
1. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
2. “Vorbeste la toata obstea fiilor lui Israel si le zi; Fiti sfinti, ca Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfant.
3. Sa cinsteasca fiecare pe tatal sau si pe mama sa si zilele Mele de odihna sa le paziti, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
4. Sa nu alergati la idoli si dumnezei turnati sa nu va faceti, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
5. De veti aduce Domnului jertfa de izbavire, sa o aduceti de bunavoie.
6. Si sa o mancati in ziua aducerii si a doua zi, iar ce va ramane pentru a treia zi sa ardeti cu foc.
7. Iar de va manca cineva a treia zi, va face uraciune si jertfa nu va fi primita;
8. Cel ce va manca va agonisi pacat, ca acela a spurcat lucrul sfant al Domnului si sufletul acela se va starpi din poporul sau.
9. Cand veti secera holdele voastre in pamantul vostru, sa nu seceri tot pana la fir in ogorul tau si ceea ce ramane dupa secerisul tau sa nu aduni;
10. Si in via ta sa nu culegi strugurii ramasi, nici boabele ce cad in via ta sa nu le aduni; lasa-le pe acestea saracului si strainului, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul tau.
11. Sa nu furati, sa nu spuneti minciuna si sa nu insele nimeni pe aproapele sau.
12. Sa nu va jurati stramb pe numele Meu si sa nu pangariti numele cel sfant al Dumnezeului vostru, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
13. Sa nu nedreptatesti pe aproapele si sa nu-l jefuiesti. Plata simbriasului sa nu ramana la tine pana a doua zi.
14. Sa nu graiesti de rau pe surd si inaintea orbului sa nu pui piedica. Sa te temi de Domnul Dumnezeul tau. Eu sunt Domnul Dumnezeul tau.
15. Sa nu faceti nedreptate la judecata; sa nu cautati la fata celui sarac si de fata celui puternic sa nu te sfiesti, ci cu dreptate sa judeci pe aproapele tau.
16. Sa nu umbli cu clevetiri in poporul tau si asupra vietii aproapelui tau sa nu te ridici. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
17. Sa nu dusmanesti pe fratele tau in inima ta, dar sa mustri pe aproapele tau, ca sa nu porti pacatul lui.
18. Sa nu te razbuni cu mina ta si sa nu ai ura asupra fiilor poporului tau, ci sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
19. Legea Mea sa o paziti; vitele tale sa nu le faci sa se impreune cu alt soi; ogorul tau sa nu-l semeni deodata cu doua feluri de seminte; cu haina tesuta din felurite torturi, de lana si de in, sa nu te imbraci.
20. De va dormi cineva cu femeie, impreunandu-se, si aceea va fi roaba, logodita cu un barbat, dar nerascumparata inca sau daca nu i s-a dat inca slobozenia, sa-i pedepsiti pe amandoi, dar nu cu moarte, pentru ca ea nu este sloboda,
21. Ci sa aduca el Domnului, la usa cortului adunarii, jertfa de vina; un berbec sa aduca jertfa pentru vina sa;
22. Si preotul il va curati de pacatul lui inaintea Domnului cu berbecul cel pentru vina si i se va ierta lui pacatul pe care l-a facut.
23. Cand veti intra in pamantul, pe care Domnul Dumnezeul vostru vi-l va da, si veti sadi orice pom roditor, sa curatiti necuratenia lui: trei ani sa socotiti roadele lui ca necurate si sa nu le mancati;
24. Iar in anul al patrulea toate roadele lui sa fie afierosite Domnului, intru lauda Lui.
25. Si in anul al cincilea sa mancati din roadele lui si sa va adunati toate roadele. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
26. Sa nu mancati cu sange; sa nu vrajiti, nici sa ghiciti.
27. Sa nu va tundeti rotund parul capului vostru, nici sa va stricati fata barbii voastre.
28. Pentru morti sa nu va faceti taieturi pe trupurile voastre, nici semne cu impunsaturi sa nu faceti pe voi. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
29. Sa nu necinstesti pe fiica ta, ingaduindu-i sa faca desfranare, ca sa nu se desfraneze pamantul si ca sa nu se umple pamantul de stricaciune.
30. Zilele Mele de odihna sa le pazesti si locasul Meu sa-l cinstesti. Eu sunt Domnul.
31. Sa nu alergati la cei ce cheama mortii, pe la vrajitori sa nu umblati si sa nu va intinati cu ei. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
32. Inaintea celui carunt sa te scoli, sa cinstesti fata batranului si sa te temi de Domnul Dumnezeul tau. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru. 33. De se va aseza vreun strain in pamantul vostru, sa nu-l stramtorati.
34. Strainul, care s-a asezat la voi, sa fie pentru voi ca si bastinasul vostru; sa-l iubiti ca pe voi insiva, ca si voi ati fost straini in pamantul Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
35. Sa nu faceti nedreptate la judecata, la masura, la cantarit si la masuratoare.
36. Cantarul vostru sa fie drept, greutatile drepte, efa dreapta si hinul drept. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am scos din pamantul Egiptului.
37. Sa paziti toate legile Mele si toate oranduielile Mele si sa le pliniti. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”.

CAPITOLUL 20
Pedepse pentru pacate
1. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
2. “Spune fiilor lui Israel acestea: Daca cineva dintre fiii lui Israel si dintre strainii care traiesc printre Israeliti va da din copiii sai lui Moloh, acela sa fie dat mortii: poporul bastinas sa-l ucida cu pietre.
3. Si Eu Imi voi intoarce fata Mea impotriva omului aceluia si-l voi starpi din poporul sau, pentru ca a dat din copiii sai lui Moloh, ca sa intineze locasul Meu cel sfant si sa necinsteasca numele Meu cel sfant.
4. Iar daca poporul bastinas isi va inchide ochii sai asupra omului aceluia, cand va da din copiii sai lui Moloh,
5. Imi voi intoarce fata Mea impotriva omului aceluia si impotriva neamului lui si-l voi starpi din poporul sau pe el si pe toti cei ce fac desfranari asemenea lui, desfranand dupa Moloh.
6. Daca vreun suflet va alerga la cei ce cheama mortii si la vrajitorii, ca sa desfraneze in urma lor, Eu voi intoarce fata Mea impotriva sufletului aceluia si-l voi pierde din poporul lui.
7. Sfintiti-va pe voi insiva si veti fi sfinti, ca Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfant.
8. Paziti legile Mele si le pliniti, ca Eu sunt Domnul, Cel ce va sfinteste.
9. Cel ce va grai de rau pe tatal sau sau pe mama sa sa fie dat mortii, ca a grait de rau pe tatal sau si pe mama sa si sangele sau este asupra sa.
10. De se va desfrana cineva cu femeie maritata, adica de se va desfrana cu femeia aproapelui sau, sa se omoare desfranatul si desfranata.
11. Cel ce se va culca cu femeia tatalui sau, acela goliciunea tatalui sau a descoperit; sa se omoare amandoi, caci vinovati sunt.
12. De se va culca cineva cu nora sa, amandoi sa se omoare, ca au facut uraciune si sangele lor este asupra lor.
13. De se va culca cineva cu barbat ca si cu femeie, amandoi au facut nelegiuire si sa se omoare, ca sangele lor asupra lor este.
14. Daca isi va lua cineva femeie si se va desfrana cu mama ei, nelegiuire face; pe foc sa se arda si el si ea, ca sa nu fie nelegiuiri intre voi.
15. Cel ce se va amesteca. cu dobitoc sa se omoare si sa ucideti dobitocul.
16. Daca femeia se va duce la vreun dobitoc, ca sa se uneasca cu el, sa ucizi femeia si dobitocul sa se omoare, ca sangele lor este asupra lor.
17. De va lua cineva pe sora sa, dupa tata sau dupa mama, si-i va vedea goliciunea si ea va vedea goliciunea lui: aceasta este rusine si sa fie starpiti inaintea ochilor fiilor poporului lor. El a descoperit goliciunea surorii sale; sa-si poarte pacatul lor.
18. Barbatul care se va culca cu femeie in timpul curgerii ei si-i va descoperi goliciunea, acela a descoperit curgerea sangelui ei si ea si-a descoperit curgerea sangelui sau: amandoi sa fie starpiti din poporul lor.
19. Goliciunea surorii mamei tale si a surorii tatalui tau sa n-o descoperi, ca unul ca acela isi dezgoleste trupul rudei sale si-si vor purta pacatul amandoi.
20. Cel ce se va culca cu matusa sa descopera goliciunea unchiului sau; sa-si poarte amandoi pacatul si fara copii sa moara.
21. De va lua cineva pe femeia fratelui sau, uraciune este, ca a descoperit goliciunea fratelui sau: fara copii sa moara.
22. Paziti toate asezamintele Mele si toate hotararile Mele si le pliniti si nu va va arunca de pe sine pamantul in care va voi duce sa traiti.
23. Sa nu umblati dupa obiceiurile popoarelor pe care le voi alunga de la voi, ca ele au facut acestea toate si M-am scarbit de ele.
24. Eu doara v-am spus: Voi veti mosteni pamantul lor si Eu va voi da sa mosteniti pamantul in care curge lapte si miere. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Care v-am despartit de toate popoarele.
25. Sa deosebiti dobitocul curat de cel necurat si pasarea curata de cea necurata; sa nu va intinaai sufletele voastre cu dobitoc sau cu pasare, nici cu toate cele ce se tarasc pe pamant, pe care Eu le-am deosebit ca necurate.
26. Sa-Mi fiti sfinti, ca Eu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfant si v-am deosebit de toate popoarele, ca sa fiti ai Mei.
27. Barbatul sau femeia, de vor chema morti sau de vor vraji, sa moara neaparat: cu pietre sa fie ucisi, ca sangele lor este asupra lor”.

CAPITOLUL 21
Purtarea preotului.
1. Zis-a Domnul catre Moise: “Graieste preotilor, fiilor lui Aaron si le spune:
2. Sa nu se spurce prin atingere de mort din poporul lor. Sa se atinga numai de rudenia de aproape a lor, de mama lor si de tatal lor, de fiul lor si de fiica lor, de fratele lor;
3. De sora lor fecioara, care traieste la ei si e nemaritata, poate sa se atinga, fara sa se spurce.
4. De nimeni altul din poporul sau sa nu se atinga, ca sa nu se spurce.
5. Sa nu-si rada capul, sa nu-si tunda marginea barbii si sa nu-si faca taieturi pe trupurile lor pentru morti.
6. Sa fie sfinti ai Dumnezeului lor si sa nu pangareasca numele Dumnezeului lor, ca ei aduc jertfa Domnului si paine Dumnezeului lor si de aceea sa fie sfinti.
7. Sa nu-si ia de sotie femeie desfranata sau necinstita; nici femeie lepadata de barbatul ei, caci sunt sfinti ai Domnului Dumnezeului lor.
8. Cinsteste-i ca pe sfinti, caci ei aduc paine Dumnezeului tau; sfinti sa va fie, caci Eu, Domnul, Cel ce va sfintesc, sunt sfant.
9. Daca fiica preotului se va spurca prin desfranare, ea necinsteste pe tatal sau: sa fie arsa cu foc.
10. Marele preot din fratii tai, pe capul caruia s-a turnat mirul de ungere si care este sfintit, ca sa se imbrace cu vesmintele sfinte, sa nu-si descopere capul sau, nici sa-si sfasie hainele;
11. Si nici de un mort sa nu se apropie, nici chiar de tatal sau sau de mama sa sa nu se atinga.
12. De locasul sfant sa nu se departeze, ca sa nu necinsteasca locasul Dumnezeului sau, caci mirul sfant de ungere al Dumnezeului lui este asupra lui. Eu sunt Domnul.
13. Acesta isi va lua de femeie fecioara din poporul sau.
14. Vaduva, sau lepadata, sau necinstita, sau desfranata sa nu ia, ci fecioara din poporul sau sa-si ia de femeie.
15. Sa nu-si spurce samanta sa in poporul sau, ca Eu sunt Domnul Dumnezeu, Cel ce il sfintesc”!
16. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
17. “Spune lui Aaron: Nimeni din neamul tau in viitor si din rudele tale sa nu se apropie, ca sa aduca daruri Dumnezeului sau, de va avea vreo meteahna pe trupul sau.
18. Tot omul cu meteahna pe trup sa nu se apropie: nici orb, nici schiop, nici ciung,
19. Nici cel cu piciorul rupt sau cu mana rupta, nici ghebos, nici cu vreun madular uscat,
20. Nici cel cu albeata pe ochi, nici chelul, nici pipernicitul, nici cel cu partile barbatesti vatamate.
21. Nici un om din samanta preotului Aaron, care va avea pe trupul sau vreo meteahna, sa nu se apropie ca sa aduca jertfa Domnului; ca are meteahna si de aceea sa nu se apropie ca sa aduca daruri Dumnezeului sau.
22. Darurile Dumnezeului sau sunt sfintenii mari, din sfintenii poate sa manance,
23. Dar de perdea sa nu treaca si la jertfelnic sa nu se apropie; sa nu necinsteasca locasul Meu cel sfant, caci Eu sunt Domnul, Cel ce ii sfintesc”.
24. Si a spus Moise acestea lui Aaron, fiilor lui si tuturor fiilor lui Israel.

CAPITOLUL 22
Insusirea jertfei.
1. Dupa aceea a grait Domnul cu Moise si a zis:
2. “Spune lui Aaron si fiilor lui sa umble cu bagare de seama cu cele sfinte ale fiilor lui Israel si sa nu pangareasca numele cel sfant al Meu prin prinoasele pe care ei insisi Mi le aduc. Eu sunt Domnul.
3. Spune-le: Tot omul din semintia voastra si din neamul vostru, care va avea pe sine vreo necuratenie si se va apropia de cele sfinte, care se afierosesc de fiii lui Israel Domnului, sufletul aceluia se va starpi de la fata Mea. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
4. Omul din semintia preotului Aaron care va fi lepros sau va avea curgere sa nu manance din cele sfinte, pana nu se va curati; si cine se va atinge de ceva necurat de la mort, sau cine va suferi de curgerea semintei,
5. Sau cine se va atinge de vreo taratoare, de care s-ar spurca, sau de vreun om, care l-ar face necurat prin orice fel de necuratie a lui,
6. Cel ce s-a atins de acestea necurat va fi pana seara si sa nu manance din cele sfinte inainte de a-si spala trupul sau cu apa.
7. Iar dupa ce va apune soarele si dupa ce se va curati, atunci sa manance din cele sfinte, ca aceea este hrana lui.
8. Mortaciune si sfasiat de fiara sa nu manance, ca sa nu se spurce cu acestea. Eu sunt Domnul.
9. Sa pazeasca poruncile Mele, ca sa nu aiba asupra-le pacat si sa nu moara, cand vor calca acestea. Eu sunt Domnul Dumnezeu, Cel ce ii sfintesc pe ei.
10. Nici un strain sa nu manance din cele sfinte. Nici cel ce locuieste la un preot si nici simbriasul preotului sa nu manance din cele sfinte.
11. Iar daca preotul isi va cumpara un rob cu argint, acela sa manance din ele; asemenea si robul nascut in casa sa sa manance din painea lui.
12. Daca fiica preotului se va marita dupa strain de neamul preotesc, nici ea sa nu manance din prinoasele sfinte, cuvenite lui.
13. Cand insa fiica preotului va fi vaduva sau despartita si copii nu va avea si se va intoarce in casa tatalui sau, cum era si in tineretea sa, atunci ea sa manance painea tatalui sau, iar dintre straini nimeni sa nu manance.
14. Daca cineva mananca din greseala din cele sfinte, sa intoarca preotului pretul lucrului sfant si sa mai adauge inca a cincea parte din pretul lui:
15. Preotii sa nu spurce cele sfinte ale fiilor lui Israel, pe care ei le aduc dar Domnului,
16. Si sa nu atraga asupra-le vinovatia faradelegii, cand vor manca cele sfinte ale lor, ca Eu sunt Domnul, Cel ce ii sfintesc”.
17. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
18. “Vorbeste lui Aaron, fiilor lui si la toata adunarea fiilor lui Israel si le zi: Daca cineva dintre fiii lui Israel, sau dintre strainii care s-au asezat la ei, in Israel, isi vor aduce jertfa lor, pe care o aduc Domnului ardere de tot, dupa fagaduinta sau de evlavie,
19. Ca sa afle prin aceasta bunavointa la Dumnezeu, jertfa trebuie sa fie fara meteahna, de parte barbateasca, din vitele mari, sau din oi, sau din capre.
20. Toate cate au meteahna in sine sa nu le aduceti Domnului, ca nu vor fi primite.
21. De va aduce cineva Domnului jertfa de mantuire, plinind o fagaduinta, sau aducand jertfa de buna voie, sau la praznicele voastre, din boi, sau din oi, sa fie fara meteahna; ca sa fie primita, sa nu aiba nici o meteahna.
22. Dobitoc orb, vatamat, sau slut, sau bubos, sau rapciugos, sau raios, sa nu aduceti Domnului si nici sa dati la jertfelnicul Domnului pentru jertfa.
23. Bou sau oaie cu picioarele lungi sau scurte peste masura poti sa aduci ca jertfa de evlavie, iar pentru jertfa fagaduita acestea nu, sunt primite.
24. Dobitocul care are partile barbatesti strivite, sfaramate, smulse sau taiate, sa nu-l aduceti Domnului si in tara voastra sa nu faceti asemenea lucru.
25. Nici din mainile celor de alt neam sa nu aduceti nici unul din asemenea dobitoace in dar Dumnezeului rostru, pentru ca acestea sunt vatamate si cu meteahna si nu va vor fi primite”.
26. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
27. “De se va naste vitel, sau miel, sau ied, sapte zile sa stea la mama lui, iar din ziua a opta inainte va fi bun de adus jertfa Domnului.
28. Dar nici vaca, nici oaie sa nu junghiati in aceeasi zi cu puiul ei.
29. De aduceti Domnului jertfa de multumire, s-o aduceti ca sa va fie primita.
30. In aceeasi zi s-o mancati si sa nu lasati din carnea ei pe a doua zi. Eu sunt Domnul.
31. Sa paziti poruncile Mele si sa le pliniti: Eu sunt Domnul.
32. Sa nu spurcati numele cel sfant al Meu, ca sa fiu Eu sfant intre fiii lui Israel.
33. Eu sunt Domnul, Cel ce va sfintesc pe voi, Care v-am scos din pamantul Egiptului, ca sa fiu Dumnezeul vostru. Eu sunt Domnul”.

CAPITOLUL 23
Despre sarbatori.
l. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
2. “Vorbeste fiilor lui Israel si le spune care sunt sarbatorile Domnului, in care se vor face adunarile sfinte. Sarbatorile Mele sunt acestea:
3. Sase zile sa lucrati, iar ziua a saptea este ziua odihnei, adunare sfanta a Domnului: nici o munca sa nu faceti; aceasta este odihna Domnului in toate locuintele voastre.
4. Iata si celelalte sarbatori ale Domnului, adunarile sfinte, pe care trebuie sa le vestiti la vremea lor:
5. In luna intai, in ziua a paisprezecea a lunii, catre seara, sunt Pastile Domnului.
6. Iar in ziua a cincisprezecea a aceleiasi luni este sarbatoarea azimei Domnului: sapte zile sa mancati azime.
7. In ziua intai a sarbatorilor sa aveti adunare sfanta si nici o munca sa nu faceti.
8. Timp de sapte zile sa aduceti jertfa Domnului, si in ziua a saptea iar e adunare sfanta; nici o munca sa nu faceti”.
9. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
10. “Vorbeste fiilor lui Israel si le spune: Cand veti intra in pamantul pe care Eu vi-l dau voua si veti face seceris in el, cel dintai snop al secerisului vostru sa-l aduceti la preot;
11. El va ridica acest snop inaintea Domnului, ca sa aflati bunavointa la El; a doua zi dupa cea dintai a sarbatorii il va ridica preotul.
12. In ziua ridicarii snopului veti aduce Domnului ardere de tot un miel de un an, fara meteahna.
13. Impreuna cu el veti aduce prinos de paine doua din zece parti de efa de faina de grau, amestecata cu untdelemn, ca sa fie jertfa Domnului, mireasma placuta, si veti face si turnare un sfert de hin de vin.
14. Nici un fel de paine noua, nici graunte uscate, nici graunte crude sa nu mancati pana la ziua aceea in care veti aduce prinos Dumnezeului vostru. Acesta este asezamant vesnic in neamul vostru, oriunde veti locui.
15. Din ziua a doua dupa intai a sarbatorii, din ziua in care veti aduce snopul leganat, sa numarati sapte saptamani intregi,
16. Pana la ziua intai de dupa cea din urma zi a saptamanii a saptea, sa numarati cincizeci de zile si atunci sa aduceti un nou dar de paine Domnului.
17. Sa aduceti din locuintele voastre dar ridicat: doua paini facute din doua zecimi de efa de faina de grau, coapte cu dospitura, ca parga Domnului.
18. Impreuna cu painile sa mai aduceti sapte miei fara meteahna, de cate un an, un junc din cireada si doi berbeci fara meteahna; ca sa fie acestea Domnului ardere de tot, dar de paine, turnare si jertfa cu mireasma placuta Domnului.
19. Sa jertfiti de asemenea din turma de capre un tap, jertfa pentru pacat, si doi miei de cate un an, jertfa de mantuire, impreuna cu painile din parga.
20. Pe acestea sa le aduca preotul leganandu-le inaintea Domnului, impreuna cu painile din parga de grau leganate si cu cei doi miei; acestea vor fi sfintenie Domnului si vor fi ale preotului, care le infatiseaza.
21. Sa dati de stire praznuirea in ziua aceasta si sa aveti adunare sfanta, nici o munca sa nu faceti. Acesta este asezamant vesnic in neamul vostru, in toate asezarile voastre.
22. Cand veti secera holda in pamantul vostru, sa nu adunati ce ramane dupa seceratul ogorului vostru si spicele ce cad de sub secere sa nu le adunati, ci sa lasati pe acestea saracului si strainului. Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru”.
23. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
24. “Spune fiilor lui Israel: In luna a saptea, ziua intai a lunii sa va fie zi de odihna, sarbatoarea trambitelor si adunare sfanta sa aveti;
25. Nici o munca sa nu faceti, ci sa aduceti ardere de tot Domnului”,
26. Apoi a grait Domnul cu Moise si a zis:
27. “Si in ziua a zecea a lunii aceleia a saptea, care este ziua curatirii, sa aveti adunare sfanta; sa postiti si sa aduceti ardere de tot Domnului;
28. Nici o munca sa nu faceti in ziua aceea, ca aceasta este ziua curatirii” ca sa va curatiti inaintea fetei Domnului Dumnezeului vostru.
29. Tot sufletul care nu va posti in ziua aceea se va starpi din poporul sau;
30. Si tot sufletul care va lucra in ziua aceea, il voi starpi din mijlocul poporului sau.
31. Nici o munca sa nu faceti: acesta este asezamant vesnic in neamul vostru in toate cetatile voastre.
32. Aceasta este pentru voi zi de odihna; sa postiti din seara zilei a noua a lunii; din acea seara pana in seara zilei a zecea a lunii sa praznuiti odihna voastra”.
33. Grait-a Domnul cu Moise si a zis:
34. “Spune fiilor lui Israel: Din ziua a cincisprezecea a lunii a saptea incepe sarbatoarea corturilor; sapte zile sa sarbatoresti in cinstea Domnului.
35. In ziua intai va fi adunare sfanta; nici o munca sa nu faceti.
36. Sapte zile sa aduceti jertfa Domnului si in ziua a opta va fi adunare sfanta; sa aduceti arderi de tot Domnului: aceasta este incheierea sarbatorii; nici o munca sa nu faceti.
37. Acestea sunt sarbatorile Domnului, in care trebuie sa se tina adunarile sfinte, ca sa aduca jertfe Domnului, ardere de tot, prinos de paine, jertfe junghiate si turnari, fiecare din ele la ziua hotarata;
38. Afara de zilele de odihna ale Domnului, afara de darurile voastre, afara de toate afierosirile voastre si afara de tot ce aduceti din evlavie si dati Domnului,
39. In ziua a cincisprezecea a lunii a saptea, cand va strangeti roadele pamantului, sa sarbatoriti sarbatoarea Domnului sapte zile: in ziua intai este odihna si in ziua a opta iara este odihna.
40. In ziua intai sa luati ramuri de copaci frumosi, ramuri de finici, ramuri de copaci cu frunzele late si salcii de rau si sa va veseliti inaintea Domnului Dumnezeului vostru, sapte zile.
41. Sa praznuiti sarbatoarea aceasta a Domnului sapte zile in an: acesta este asezamant vesnic in neamul vostru. In luna a saptea sa o praznuiti.
42. Sa locuiti sapte zile in corturi; tot israelitul bastinas sa locuiasca in corturi,
43. Ca sa stie urmasii vostri ca in corturi am asezat Eu pe fiii lui Israel, cand i-am scos din pamantul Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”.
44. Astfel a grait Moise fiilor lui Israel despre sarbatorile Domnului.

CAPITOLUL 24
Sfesnicul si painile punerii inainte.
l. Si a grait Domnul cu Moise si a zis:
2. “Porunceste fiilor lui Israel sa-ii aduca untdelemn de masline, curat si limpede, pentru candele, ca sa arda sfesnicul necontenit,
3. Inaintea perdelei din cortul adunarii, si-l va aprinde Aaron si fiii lui inaintea Domnului, ca sa arda totdeauna, de seara pana dimineata. Acesta este asezamant vesnic in neamul vostru.
4. Candelele sa le puna in sfesnicul cel de aur curat de dinaintea Domnului, ca sa arda sfesnicul de seara pana dimineata.
5. Sa luati faina de grau buna si sa faceti din ea douasprezece paini; fiecare paine sa fie de doua zecimi de efa.
6. Si sa le puneti pe doua randuri, cate sase paini in rand, pe masa cea de aur curat de dinaintea Domnului;
7. Pe fiecare rand sa pui tamaie curata si sare, si vor fi acestea, pe langa paini, jertfa de pomenire inaintea Domnului.
8. In ziua odihnei sa se puna acestea necontenit inaintea Domnului din partea fiilor lui Israel; acesta este legamant vesnic.
9. Ele vor fi ale lui Aaron si ale fiilor sai, care le vor manca in locul cel sfant, ca acestea sunt sfintenie mare pentru ei din jertfele Domnului: acesta este asezamant vesnic”.
10. In vremea aceea, fiul unei israelite, nascut intre israeliti dintr-un egiptean, a iesit la fiii lui Israel si s-a sfadit in tabara cu un israelit.
11. Si fiul israelitei, hulind numele Domnului si graindu-l de rau, a fost adus la Moise, iar numele mamei lui era Selomit, fata lui Dibri, din neamul lui Dan.
12. Acela a fost pus sub straja, ca sa-l judece dupa porunca Domnului.
13. Atunci a grait Domnul cu Moise si a zis:
14. “Scoate pe hulitor afara din tabara si toti cei ce au auzit sa-si puna mainile lor pe capul lui, iar toata obstea sa-l ucida cu pietre.
15. Apoi fiitor lui Israel sa le spui: Omul care va huli pe Dumnezeu isi va agonisi pacat.
16. Hulitorul numelui Domnului sa fie omorat neaparat; toata obstea sa-l ucida cu pietre. Sau strainul, sau bastinasul, de va huli numele Domnului, sa fie omorat.
17. De va lovi cineva un om si va muri, acela sa fie omorat.
18. De va lovi cineva dobitoc si va muri, acela sa dea dobitoc pentru dobitoc.
19. De va pricinui cineva vatamare aproapelui sau, aceluia sa i se faca ceea ce a facut el altuia:
20. Frantura pentru frantura, ochi pentru ochi, dinte pentru dinte; cum a facut el vatamare altui om, asa sa i se faca si lui.
21. Cel ce va ucide dobitoc sa dea altul; iar cel ce va ucide om sa fie omorat.
22. Aceeasi judecata sa aveti si pentru strain si pentru bastinas, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”.
23. Si dupa ce Moise a spus acestea fiilor lui Israel si au facut fiii lui Israel cum poruncise Domnul lui Moise, au scos pe hulitor afara din tabara si l-au ucis cu pietre.

CAPITOLUL 25
Anul jubileu.
1. Grait-a Domnul cu Moise pe Muntele Sinai si a zis:
2. “Vorbeste fiilor lui Israel si le spune: Dupa ce veri intra in pamantul pe care il voi da voua, sa se odihneasca pamantul; sa fie o odihna in cinstea Domnului.
3. sase ani sa semeni ogorul tau, sase ani sa lucrezi via ta si sa aduni roadele lor;
4. Iar anul al saptelea sa fie an de odihna a pamantului, odihna Domnului; ogorul tau sa nu-l semeni si via ta sa n-o tai in anul acela.
5. Ceea ce va creste de la sine pe ogorul tau sa nu seceri si strugurii de pe vitele tale netaiate sa nu-i culegi, ca sa fie acest an de odihna pentru pamant.
6. Si aceste roade vor fi in timpul odihnei pamantului hrana pentru tine, pentru robul tau si pentru roaba ta, pentru simbriasul tau si pentru strainul tau care s-a asezat la tine;
7. Pentru dobitocul tau si pentru fiarele cele de pe pamantul tau, sa fie de hrana toate roadele lui.
8. Sa numeri apoi sapte ani de odihna, adica de sapte ori cate sapte ani, ca sa ai in cei de sapte ori cate sapte ani, patruzeci si noua de ani.
9. Si sa trambitezi cu trambita in luna a saptea, in ziua a zecea a lunii; in ziua curatirii sa trambitezi cu trambita in toata tara voastra.
10. Sa sfintiti anul al cincizecilea si sa se vesteasca slobozenie pe pamantul vostru pentru toti locuitorii lui. Sa va fie acesta an de slobozenie, ca sa se intoarca fiecare la mosia sa; fiecare sa se intoarca la ogorul sau.
11. Anul al cincizecilea sa va fie an de slobozenie: sa nu semanati, nici sa secerati ceea ce va creste de la sine pe pamant, si sa nu culegeti poama de pe vitele netaiate,
12. Ca acesta e jubileu; sfant sa fie pentru voi; roadele de pe ogor sa le mancati.
13. In anul jubileu sa se intoarca fiecare la mosia sa.
14. De vei vinde ceva aproapelui tau sau de vei cumpara ceva de la aproapele tau, sa nu insele nimeni pe aproapele sau.
15. Dupa numarul anilor trecuti de la cel din urma jubileu sa cumperi de la aproapele tau, si dupa numarul anilor de cules sa-ti vanda el.
16. Daca au ramas ani mai multi pana la jubileu, sporeste pretul, iar daca au ramas putini ani, micsoreaza pretul, caci un anumit numar de secerisuri iti vinde el.
17. Sa nu insele nimeni pe aproapele sau; teme-te de Domnul Dumnezeul tau; Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
18. Faceti poruncile Mele si toate hotararile Mele; faceti si paziti toate acestea si veti locui linistiti pe pamant.
19. Pamantul isi va da rodul sau, veti manca pana la sat si veti trai linistiti pe el.
20. Iar de veti zice: Dar ce sa mancam in anul al saptelea, cand nici nu vom semana, nici nu vom aduna roadele noastre?
21. Va voi trimite binecuvantarea Mea in anul al saselea si va aduce roadele sale pentru trei ani.
22. Si veti semana in anul al optulea, dar de mancat veti manca roadele cele vechi pana la al noualea an: pana se vor coace roadele anului al optulea veti manca din cele vechi din anii trecuti.
23. Pamantul sa nu-l vindeti de veci, ca pamantul este al Meu; iar voi sunteti straini si venetici inaintea Mea.
24. In toate partile stapanirii voastre sa ingaduiti rascumpararea pamantului.
25. Daca fratele tau, care e cu tine, va saraci si va vinde din mostenirea sa, sa vina ruda sa de aproape si sa cumpere ceea ce vinde fratele sau.
26. Daca insa nu va avea cineva rudenie, ci ii va da lui mana si va gasi cat ii trebuie pentru rascumparare,
27. Atunci sa numere anii vanzarii sale, si ce trece sa intoarca aceluia, caruia i-a vandut, si se va intoarce la mosia sa.
28. Iar daca nu va gasi mana lui cit ii trebuie sa intoarca aceluia, atunci pamantul vandut de el va ramane in mainile cumparatorului pana la anul jubileu, si in anul jubileu cumparatorul va iesi si vanzatorul va intra in stapanirea sa.
29. De va vinde cineva casa de locuit in oras ingradit cu zid, poate s-o rascumpere pana intr-un an de la vanzarea ei: timp de un an poate s-o rascumpere.
30. Iar de nu se va rascumpara pana la implinirea unui an intreg, casa cea din oras ingradit cu zid va ramane pentru totdeauna aceluia care a cumparat-o si urmasilor lui, si in anul jubileu nu va trece de la el.
31. Iar casele din sate, care n-au imprejur zid, sa se socoteasca deopotriva cu pamantul: ele se pot rascumpara oricand si in anul jubileu trec la fostul lor stapan.
32. Cat pentru orasele levitilor si casele din orasele stapanirii lor, levitii le vor putea rascumpara de-a pururi.
33. Iar daca cineva din leviti nu va face rascumpararea, atunci casa vanduta din orasele stapanirii lor se intoarce in anul jubileu, caci casele din orasele levitilor sunt stapanirea lor intre fiii lui Israel.
34. Nici ogoarele dimprejurul oraselor lor nu se pot vinde, pentru ca acestea sunt mostenirea lor vesnica.
35. Daca fratele tau va saraci si va ajunge la stramtorare inaintea ta, ajuta-l, fie strain, fie bastinas, ca sa traiasca cu tine.
36. Sa nu iei de la el dobanda si spor, ci sa te temi de Dumnezeul tau, ca sa traiasca fratele tau cu tine. Eu sunt Domnul.
37. Argintul tau sa nu ti-l dai lui cu camata si painea ta sa nu i-o dai ca s-o iei cu spor.
38. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-am scos din pamantul Egiptului, ca sa va dau pamantul Canaanului si ca sa fiu Dumnezeul vostru.
39. Cand ii va saraci fratele si-i se va vinde tie, sa nu-l pui la munca de rob,
40. Ci sa fie el la tine ca simbrias sau strain, si sa-ti lucreze pana la anul jubileu;
41. Iar atunci sa se duca de la tine, si el si copiii lui impreuna cu el, sa se intoarca in neamul sau si sa intre iarasi in stapanirea parintilor sai.
42. Pentru ca ei sunt robii Mei, pe care Eu i-am scos din pamantul Egiptului;
43. Sa nu-i vinzi, cum se vand robii, sa nu-i stapanesti cu cruzime si sa te temi de Dumnezeul tau.
44. Iar ca sa-ti ai robul tau si roaba ta, sa-ti cumperi rob si roaba de la neamurile dimprejurul vostru.
45. Puteti sa va cumparati si din copiii strainilor, care s-au asezat la voi, si din neamul lor, care este la voi si care s-a nascut in pamantul vostru; pot sa fie averea voastra.
46. Puteti sa-i dati mostenire fiilor vostri dupa voi, ca orice avere, vesnic sa-i stapaniti, ca pe robi. Iar asupra fratilor vostri din fiii lui Israel si unul asupra altuia, sa nu domniti cu cruzime.
47. Daca strainul sau veneticul tau s-a imbogatit pe langa tine, iar fratele tau a saracit langa tine si s-a vandut veneticului, care s-a asezat la tine, sau unui urmas din neamul veneticului,
48. Atunci, dupa vanzare, se va putea rascumpara; careva din fratii lui va putea sa-l rascumpere:
49. Sau unchiul lui, sau fiul unchiului va putea sa-l rascumpere, sau careva din neamul lui, din semintia lui sa-l rascumpere; sau de va avea indestulare, sa se rascumpere singur.
50. Si acela sa se rafuiasca cu cel ce l-a cumparat, de la anul cand s-a vandut el pana la anul jubileu, si argintul pentru care s-a vandut sa i-l intoarca dupa numarul anilor; socotindu-i ca slujiti de un simbrias vremelnic la el.
51. Si daca raman inca multi ani, el va plati rascumpararea potrivit anilor acestora, dupa pretul cu care a fost cumparat.
52. Iar daca raman putini ani pana la anul jubileu, sa-i numere si sa plateasca, pentru rascumpararea sa, dupa numarul anilor.
53. El sa fie la dansul cu anul, ca simbriasul, si acela sa nu-l stapaneasca cu asprime inaintea ochilor tai.
54. Iar daca el nu se va rascumpara in chipul acesta, atunci in anul jubileu va iesi el insusi, si impreuna cu el, si copiii lui,
55. Pentru ca fiii lui Israel sunt robii Mei; robii Mei sunt ei, ca Eu i-am scos din pamantul Egiptului. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.

CAPITOLUL 26
Binecuvantarea si blestemul.
1. Sa nu va faceti idoli, nici chipuri cioplite; nici stalpi sa nu va ridicati; nici pietre cu chipuri cioplite cu dalta sa nu va asezati in pamantul vostru, ca sa va inchinati la ele, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru.
2. Zilele de odihna ale Mele sa le paziti si locasul Meu cel sfant sa-l cinstiti, ca Eu sunt Domnul.
3. De veti umbla dupa legile Mele si de veti pazi si plini poruncile Mele,
4. Va voi da ploaie la timp, pamantul si pomii isi vor da roadele lor.
5. Treieratul vostru va ajunge pana la culesul viilor, culesul viilor va ajunge pana la semanat; veti manca painea voastra cu multumire si veti trai in pamantul vostru fara primejdie.
6. Voi trimite pace pe pamantul vostru si nimeni nu va va tulbura; voi goni fiarele salbatice si sabia nu va trece prin pamantul vostru.
7. Veti alunga pe vrajmasii vostri si vor cadea ucisi inaintea voastra.
8. Cinci din voi vor birui o suta si o suta din voi vor goni zece mii si vor cadea vrajmasii vostri de sabie inaintea voastra.
9. Cauta-voi spre voi si va voi binecuvanta; veti avea copii, va voi inmulti si voi fi statornic in legamantul Meu cu voi.
10. Veti manca roadele vechi din anii trecuti si veti da la o parte pe cele vechi pentru a face loc celor noi.
11. Voi aseza locasul Meu in mijlocul vostru si sufletul Meu nu se va scarbi de voi.
12. Voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeul vostru si voi poporul Meu.
13. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru, Cel ce v-am scos din pamantul Egiptului, ca sa nu mai fiti robi acolo; am sfaramat jugul vostru si v-am povatuit cu fruntea ridicata.
14. Iar de nu Ma veti asculta si de nu veri pazi aceste porunci ale Mele,
15. De veti dispretui asezamintele Mele si de se va scarbi sufletul vostru de legile Mele, neimplinind poruncile Mele, si calcand legamantul Meu,
16. Atunci si Eu am sa Ma port cu voi asa: Voi trimite asupra voastra groaza, lingoarea si frigurile, de care vi se vor secatui ochii si vi se va istovi sufletul; veti semana semintele in zadar si vrajmasii vostri le vor manca.
17. Imi voi intoarce fata impotriva voastra si veti cadea inaintea vrajmasilor vostri; vor domni peste voi dusmanii vostri si veti fugi cand nimeni nu va va alunga.
18. Daca nici dupa toate acestea nu Ma veti asculta, atunci inseptit voi mari pedeapsa pentru pacatele voastre.
19. Voi frange indaratnicia voastra cea mandra si cerul vostru il voi face ca fierul, iar pamantul vostru ca arama.
20. In zadar va veti cheltui puterile voastre, ca pamantul vostru nu-si va da roadele sale, nici pomii din tara voastra nu-si vor da poamele lor.
21. Daca si dupa acestea veti umbla impotriva Mea si nu veti vrea sa Ma ascultati, atunci va voi adauga lovituri inseptit pentru pacatele voastre;
22. Voi trimite asupra voastra fiarele campului, care va vor lipsi de copii; vor prapadi vitele voastre si pe voi va voi imputina asa, incat se vor pustii drumurile voastre.
23. Daca nici dupa aceasta nu va veti indrepta, impotrivindu-va Mie,
24. Atunci si Eu voi veni cu manie asupra voastra si va voi lovi inseptit pentru pacatele voastre.
25. Voi aduce asupra voastra sabie razbunatoare, ca sa razbune legamantul Meu. Iar daca va veti ascunde in orasele voastre, voi trimite asupra voastra molima si veti fi dati in mainile vrajmasului.
26. Painea, care va hraneste, o voi lua de la voi; zece femei vor coace paine pentru voi intr-un cuptor si vor da painea voastra cu cantarul si veti manca si nu va veti satura.
27. Daca nici dupa aceasta nu Ma veti asculta si veti pasi impotriva Mea,
28. Atunci si Eu cu manie voi veni asupra voastra si va voi pedepsi inseptit pentru pacatele voastre;
29. Veti manca din carnea fiilor vostri si din carnea fiicelor voastre.
30. Darama-voi inaltimile voastre si voi strica stalpii vostri; trupurile voastre le voi prabusi sub daramaturile idolilor vostri si se va scarbi sufletul Meu de voi.
31. Orasele voastre le voi preface in ruine, voi pustii locasurile voastre cele sfinte si nu voi mirosi miresmele placute ale jertfelor voastre.
32. Pustii-voi pamantul vostru asa incat sa se mire de el vrajmasii vostri care se vor aseza pe el;
33. Iar pe voi va voi risipi printre popoare; in urma voastra Imi voi ridica sabia si va fi pamantul vostru pustiu si orasele voastre daramate.
34. Atunci pamantul se va bucura de odihnele sale in zilele pustiirii lui; cand voi veti fi in pamantul vrajmasilor vostri, atunci pamantul vostru se va odihni si se va bucura de odihna lui.
35. In toate zilele pustiirii lui el se va odihni cat nu s-a odihnit in zilele de odihna ale voastre, cand locuiati voi in el.
36. Celor ce vor ramane dintre voi le voi trimite in inimi frica in pamantul vrajmasilor lor; pana si freamatul frunzei ce se clatina ii va pune pe fuga si vor fugi ca de sabie si vor cadea cand nimeni nu-i va alunga.
37. Se vor calca unul pe altul, ca cei ce fug de sabie, cand nimeni nu-i va urmari si nu veti avea putere sa va impotriviti vrajmasilor vostri.
38. Veti pieri printre popoare si va va inghiti pamantul vrajmasilor vostri.
39. Iar cei ce vor ramane din voi se vor usca pentru pacatele lor in pamanturile vrajmasilor. vostri, se vor usca si pentru pacatele parintilor lor.
40. Atunci isi vor marturisi faradelegile lor si faradelegile parintilor lor, cum au savarsit ei nelegiuiri impotriva Mea si au pasit impotriva Mea.
41. Pentru care si Eu am venit cu manie asupra lor si i-am adus in pamantul vrajmasilor lor; atunci se va supune inima lor cea netaiata imprejur si vor suferi ei pentru nelegiuirile lor.
42. Si Eu Imi voi aduce aminte de legamantul Meu cu Iacov, de legamantul Meu cu Isaac, si de legamantul Meu cu Avraam Imi voi aduce aminte si de pamant imi voi aduce aminte.
43. Cand pamantul va fi parasit de ei si el se va bucura de odihna lui, golit fiind de ei, si ei vor suferi pentru faradelegi si pentru ca au nesocotit legile Mele si sufletul lor s-a scarbit de asezamantul Meu;
44. Cand vor fi ei in pamantul vrajmasilor, Eu nu-i voi dispretui si nu Ma voi scarbi de ei, asa incat sa-i pierd si sa stric legamantul Meu cu ei, ca Eu sunt Domnul Dumnezeul lor.
45. Imi voi aminti de ei pentru legamantul incheiat cu stramosii lor, pe care i-am scos din pamantul Egiptului, inaintea ochilor popoarelor, ca sa fiu Dumnezeul lor. Eu sunt Domnul”.
46. Acestea sunt asezamintele, hotararile si legile pe care le-a asezat Domnul intre Sine si fiii lui Israel prin Moise, pe Muntele Sinai.

CAPITOLUL 27
Fagaduinte si zeciuieli.
l. A grait Domnul cu Moise si a zis:
2. “Vorbeste fiilor lui Israel si le spune: De va fagadui cineva sa-si afieroseasca sufletul sau Domnului, pretuirea ta sa fie asa:
3. Pretul pentru un barbat, de la douazeci pana la saizeci de ani, sa fie cincizeci de sicli de argint, dupa siclul sfant.
4. Iar daca este femeie, pretul sa fie treizeci de sicli.
5. De la cinci pana la douazeci de ani, pretul sa fie pentru barbat douazeci de sicli, iar pentru femeie zece sicli.
6. Iar de la o luna pana la cinci ani, pretul sa fie pentru barbat cinci sicli de argint, si pentru femeie trei sicli de argint.
7. De la saizeci de ani in sus pretul sa fie pentru barbat cincisprezece sicli de argint, si pentru femeie zece sicli.
8. Iar daca este sarac si nu e in stare sa plateasca pretul, atunci sa fie adus la preot si sa-l pretuiasca preotul; potrivit cu starea celui ce si-a dat fagaduinta sa-l pretuiasca preotul.
9. Daca insa va fi un dobitoc, ce se aduce jertfa Domnului, tot ce se aduce Domnului trebuie sa fie sfant.
10. Sa nu schimbe nici bun cu rau, nici rau cu bun; iar de schimba cineva dobitoc cu dobitoc, atunci si cel schimbat si cel dat schimb va fi sfant.
11. Daca ar fi cumva un dobitoc necurat, care nu se aduce jertfa Domnului, si el va fi adus la preot,
12. Preotul il va pretui ori de este bun, ori de este rau; si cum il va pretui preotul, asa sa fie.
13. De va vrea cineva sa-l rascumpere, atunci sa adauge a cincea parte la pret.
14. De va afierosi cineva casa sa Domnului, s-o pretuiasca preotul, de este buna sau rea, si cum o va pretui preotul, asa sa ramana.
15. Daca afierositorul va vrea sa rascumpere casa sa, sa adauge a cincea parte de argint la pretul ei si va fi a lui.
16. De va afierosi cineva Domnului tarina din mosia sa, pretuirea sa se faca dupa venitul ei, cincizeci de sicli de argint pentru fiecare gomer de orz semanat.
17. De isi va afierosi tarina sa chiar din anul jubileu, sa fie dupa pretul hotarat.
18. Iar de isi afieroseste cineva tarina sa dupa anul jubileu, atunci preotul sa socoteasca argintul dupa numarul anilor ce mai raman pana la anul jubileu si sa scada din pretul ei.
19. Daca insa va vrea sa-si rascumpere tarina cel ce a afierosit-o, atunci el sa adauge a cincea parte de argint la pretul ei si sa ramana a lui.
20. Iar daca acela nu-si va rascumpara tarina si va fi vanduta altui om, atunci nu se mai. poate rascumpara;
21. Tarina aceea, cand se va intoarce in anul jubileu, va fi afierosire Domnului, ca tarina jertfa, si va trece in stapanirea preotului.
22. Iar daca cineva va afierosi Domnului o tarina cumparata, care nu este din tarinile mosiei lui,
23. Preotul sa-i socoteasca partea de pret pana la anul jubileu, si acela sa-i dea pretul in aceeasi zi, ca afierosire Domnului,
24. Si tarina in anul jubileu va trece iar la acela, de la care a fost cumparata si din mosia caruia a fost pamantul acela.
25. Toate preturile sa fie facute dupa siclul sfant; siclul sa aiba douazeci de ghere.
26. Numai intaii nascuti ai dobitoacelor, care dupa intaietatea nasterii sunt ai Domnului, sa nu-i afieroseasca nimeni: fie bou, fie oaie, ca sunt ai Domnului.
27. Iar daca este dobitoc necurat, sa fie rascumparat dupa pretuirea ta, la care sa se mai adauge a cincea parte, si de nu se va rascumpara sa se vanda dupa pretuirea ta.
28. Toate cele afierosite, pe care omul cu juramant le da Domnului din ale sale, - fie om, fie dobitoc, fie tarina din mosia sa, - nici nu se rascumpara, nici nu se vand. Tot ce este afierosit cu juramant este sfintenie mare a Domnului.
29. Orice om afierosit cu juramant nu se rascumpara, ci trebuie sa se dea mortii.
30. Toata dijma de la pamant, din roadele pamantului si din roadele pomilor este a Domnului, sfintenia Domnului.
31. Si de va voi cineva sa-si rascumpere dijma, sa adauge la pretul ei a cincea parte.
32. Toata dijma de la boi si de la oi si tot al zecelea din cate trec pe sub toiag este afierosit Domnului.
33. Nu trebuie cautat de este bun sau rau si nu trebuie schimbat; dar de-l va schimba cineva, atunci si cel schimbat si schimbul vor fi sfinte si nu se vor putea rascumpara”.
34. Acestea sunt poruncile pe care le-a poruncit Domnul lui Moise pe Muntele Sinai pentru fiii lui Israel. 

 http://www.biblia-ortodoxa.ro