CARTEA LUI IOSUA NAVI - Biblia - Vechiul Testament

Biblia - Vechiul Testament -

CARTEA LUI IOSUA NAVI

CAPITOLUL 1
Domnul imbarbateaza pe Iosua.
l. Dupa moartea lui Moise, robul Domnului, a grait Domnul cu Iosua, fiul lui Navi, slujitorul lui Moise, si a zis:
2. “Moise, robul Meu, a murit. Scoala dar si treci Iordanul tu si tot poporul acesta, in tara pe care o voi da fiilor lui Israel.
3. Tot locul pe care vor calca talpile picioarelor voastre, il voi da voua, cum am spus lui Moise:
4. De la pustie si de la Libanul acesta pana la raul cel mare, pana la raul Eufratului si pana la marea cea mare spre asfintitul soarelui vor fi hotarele voastre.
5. Nimeni nu se va putea impotrivi tie, in toate zilele vietii tale. Precum am fost cu Moise, asa voi fi si cu tine; nu Ma voi departa de tine si nu te voi parasi.
6. Fii tare si curajos, ca tu vei imparti poporului acestuia, prin sorti, tara pe care M-am jurat parintilor lor sa le-o dau.
7. Fii dar tare si foarte curajos, ca sa pazesti si sa implinesti toata legea pe care ti-a incredintat-o Moise, robul Meu; sa nu te abati de la ea nici la dreapta nici la stanga, ca sa pricepi toate cate ai de facut.
8. Sa nu se pogoare cartea legii acesteia de pe buzele tale, ci calauzeste-te de ea ziua si noaptea, ca sa plinesti intocmai tot ce este scris in ea; atunci vei fi cu izbanda in caile tale si vei pasi cu spor.
9. Iata iti poruncesc: Fii tare si curajos, sa nu te temi, nici sa te spaimantezi, caci Domnul Dumnezeul tau este cu tine pretutindenea, oriunde vei merge”.
10. Atunci a poruncit Iosua capeteniilor poporului si a zis:
11. “Treceti prin tabara si porunciti poporului si-i ziceti: Pregatiti-va merinde de drum, ca dupa trei zile veti trece peste Iordanul acesta, ca sa mergeti si sa luati in stapanire pamantul pe care Domnul Dumnezeul parintilor vostri are sa vi-l dea”.
12. Iar semintiei lui Ruben si semintiei lui Gad si la jumatate din semintia lui Manase, Iosua le-a zis:
13. “Aduceti-va aminte ce v-a poruncit Moise, sluga Domnului, cand v-a zis: Domnul Dumnezeul vostru v-a linistit si v-a dat pamantul acesta.
14. Femeile voastre, copiii vostri si vitele voastre sa ramana in pamantul pe care vi l-a dat Moise dincoace de Iordan, iar voi toti cati puteti lupta, inarmandu-va, duceti-va inaintea fratilor vostri si le ajutati,
15. Pana ce Domnul Dumnezeul vostru va linisti si pe fratii vostri, cum va linistit si pe voi, si pana ce vor primi si ei de mostenire pamantul pe care Domnul Dumnezeul vostru il da lor. Atunci va veti intoarce in mostenirea voastra si veti stapani pamantul pe care Moise, sluga Domnului, vi l-a dat dincolo de Iordan, spre rasaritul soarelui”.
16. Iar ei au raspuns lui Iosua si au zis: “Toate, oricate ne vei porunci, vom face si oriunde ne vei trimite, vom merge.
17. Cum am ascultat pe Moise, asa te vom asculta si pe tine, numai sa fie Domnul Dumnezeul tau cu tine cum a fost cu Moise.
18. Tot cel ce se va impotrivi poruncilor tale si nu va asculta cuvintele tale, in toate cate vei porunci, sa moara. Dar fii tare si curajos!”

CAPITOLUL 2
Iscoadele trimise de Iosua la Ierihon.
1. Atunci Iosua, fiul lui Navi, a trimis in taina din Sitim doi tineri sa iscodeasca tara si a zis: “Duceti-va si cercetati tara si mai ales Ierihonul!” Si s-au dus cei doi tineri si, ajungand la Ierihon, au intrat in casa unei desfranate, al carei nume era Rahab, si au ramas sa se odihneasca acolo.
2. Si s-a dat de stire regelui Ierihonului: “Iata, niste oameni din fiii lui Israel au venit aici in noaptea aceasta, ca sa iscodeasca tara!”
3. Iar regele Ierihonului a trimis la Rahab sa i se spuna: “Scoate pe oamenii care au intrat in casa ta, in noaptea aceasta, ca au venit sa iscodeasca tara”.
4. Femeia insa, luand pe cei doi oameni, i-a ascuns si a zis: “Adevarat, au venit la mine niste oameni,
5. Dar in amurg, cand se inchideau portile, barbatii au plecat si nu stiu unde s-au dus. Alergati dupa ei si-i veti ajunge”.
6. Apoi ea a suit pe cei doi oameni pe acoperis si i-a ascuns in niste fuioare de in ce se aflau pe acoperisul casei ei.
7. Iar trimisii regelui au alergat dupa ei pe drumul cel catre Iordan, pana la vad, si portile s-au inchis indata ce au iesit cei ce urmareau pe iscoade.
8. Inainte insa de a adormi iscoadele femeia s-a suit la dansii pe acoperis,
9. Si le-a zis: “Stiu ca Domnul v-a dat voua pamantul acesta, caci frica voastra a cazut asupra noastra si toti locuitorii pamantului acestuia au frica de voi,
10. Pentru ca am auzit noi cum a secat Domnul Dumnezeu inaintea voastra Marea Rosie, cand ah iesit din Egipt, si cate ati facut voi cu cei doi regi ai Amoreilor peste Iordan, cu Sihon si cu Og, pe care i-ati pierdut.
11. Cand am auzit noi de acestea, ne-a slabit inima si in nici unul din noi n-a mai ramas barbatie in fata voastra, caci Domnul Dumnezeul vostru este Dumnezeu in cer sus si pe pamant jos.
12. Acum dar jurati-mi pe Domnul Dumnezeul vostru ca, precum am facut eu mila cu voi, veti face si voi mila cu casa tatalui meu si dati-mi semn de nadejde,
13. Ca veti lasa cu viata pe tatal meu, pe mama mea, pe fratii mei, pe surorile mele, toata casa mea si veti izbavi sufletul meu de la moarte”.
14. Iar oamenii aceia au zis catre dansa: “Sufletul nostru il vom pune pentru voi”. Si ea a zis: “Cand Domnul va va da cetatea aceasta, sa faceti cu mine mila si dreptate”.
15. Apoi le-a dat drumul cu o franghie pe fereastra, caci casa ei era in zidul cetatii si ea locuia chiar deasupra zidului.
16. Si le-a zis: “Duceti-va in munte, ca sa nu va intalniti cu cei ce va urmaresc si stati acolo ascunsi trei zile, pana se vor intoarce cei ce va urmaresc si apoi va veti duce in drumul vostru”.
17. Iar oamenii aceia au zis catre dansa: “De nu vei face cum iti vom zice, vom fi slobozi de acest juramant al tau:
18. Iata, cand vom intra noi in cetate pe partea aceasta, tu sa pui semn aceasta funie rosie la fereastra pe care ne-ai slobozit, iar pe tatal tau, pe mama ta, pe fratii tai si pe toti cei din familia tatalui tau sa-i aduni in casa ta.
19. Si de va iesi cineva afara pe usa casei tale, sangele aceluia sa fie asupra capului lui, si noi vom fi slobozi de acest juramant al tau; iar cine va fi cu tine in casa ta, sangele aceluia sa fie asupra capului nostru, de se va atinge de el mana cuiva.
20. Daca insa ne va napastui cineva si va descoperi fapta noastra, atunci vom fi slobozi de acest juramant al tau”.
21. Si ea le-a zis: “Sa fie cum ai grait!” Apoi le-a dat drumul si s-au dus, iar ea a legat la fereastra funia cea rosie.
22. Ducandu-se oamenii aceia si ajungand in munte, au asteptat acolo trei zile, pana ce s-au intors cei ce-i urmareau, care-i cautasera pe toate drumurile si nu-i gasira.
23. Intorcandu-se apoi, cei doi tineri s-au coborat din munte, au trecut Iordanul si au venit la Iosua, fiul lui Navi, si i-au povestit tot ce se intamplase cu ei,
24. Si au zis catre Iosua: “Domnul Dumnezeul nostru a dat tot pamantul acesta in mainile noastre si toti cei ce locuiesc in tara aceea tremura de frica noastra”.

CAPITOLUL 3
Trecerea Iordanului.
1. Sculandu-se apoi Iosua a doua zi dis-de-dimineata, a pornit de la Sitim si a venit pana la Iordan, el si toti fiii lui Israel, si au poposit acolo inainte de a-l trece.
2. Iar dupa trei zile au trecut vestitori prin tabara,
3. Si au poruncit poporului, zicand: “Cand veti vedea chivotul legamantului Domnului Dumnezeului vostru si preotii vostri si pe levitii cei ce-l duc, atunci sa porniti si voi de la locul vostru si sa mergeti dupa el.
4. Iar departarea intre voi si el sa fie ca de doua mii de coti; sa nu va apropiati prea mult de el, ca sa puteti vedea bine calea pe care aveti sa mergeti; caci inainte n-ati mai umblat pe calea aceasta niciodata”.
5. Si a mai zis Iosua catre popor: “Sfintiti-va pentru dimineata, caci maine are sa faca Domnul minuni intre voi”.
6. Iar preotilor le-a zis Iosua: “Ridicati chivotul legamantului Domnului si mergeti inaintea poporului!” Si au luat preotii chivotul legamantului Domnului si au purces inaintea poporului.
7. Atunci a zis Domnul catre Iosua: “In ziua aceasta voi incepe a te preamari inaintea ochilor tuturor fiilor lui Israel, ca sa cunoasca ei ca, precum am fost cu Moise, asa am sa fiu si cu tine.
8. Tu insa sa poruncesti preotilor care poarta chivotul legamantului si sa zici: “Indata ce veti intra in mijlocul apelor Iordanului, sa va opriti in Iordan!”
9. Iar Iosua a zis catre fiii lui Israel: “Veniti incoace si ascultati cuvintele Domnului Dumnezeului vostru.
10. Din aceasta veti cunoaste ca in mijlocul vostru este Dumnezeul cel viu Care va alunga de la voi pe Canaanei, pe Hetei, pe Hevei, pe Ferezei, pe Gherghesei, pe Amorei si pe Iebusei.
11. Iata chivotul legamantului Domnului a tot pamantul va trece inaintea voastra peste Iordan.
12. Sa va alegeti doisprezece oameni dintre fiii lui Israel, cate un om din fiecare semintie;
13. Si indata ce talpile picioarelor preotilor care duc Chivotul Domnului, Stapanul a tot pamantul, vor calca in apa Iordanului, apele Iordanului se vor desparti: cele de la vale se vor scurge, iar cele care vin din sus se vor opri ca un perete”.
14. Deci poporul a pornit de la corturile sale, ca sa treaca Iordanul, iar preotii care duceau chivotul legamantului Domnului mergeau inaintea poporului.
15. Indata ce preotii cei ce duceau chivotul au intrat in Iordan si picioarele preotilor, care duceau chivotul, s-au afundat in apa Iordanului,
16. Apa care curgea din sus s-a oprit si s-a facut perete pe o foarte mare departare, pana la cetatea Adam, care e langa Tartan, iar cea care curgea spre marea cea din Arabah, spre Marea Sarata, s-a scurs si a secat, iar poporul a trecut in fala Ierihonului. Atunci Iordanul umplea matca sa si iesea din toate malurile sale, ca in timpul secerisului graului.
17. Preotii care duceau chivotul legamantului Domnului stateau ca pe uscat in mijlocul Iordanului, cu picioarele neudate; iar fiii lui Israel au mers ca pe uscat, pana ce tot poporul a trecut prin Iordan.

CAPITOLUL 4
Semn de amintire despre trecerea Iordanului.
1. Dupa ce a ispravit tot poporul de trecut Iordanul; a grait Domnul catre Iosua si a zis:
2. “Ia din popor doisprezece barbati, cate un om din fiecare semintie,
3. Si le porunceste: “Luati din mijlocul Iordanului douasprezece pietre, duceti-le cu voi si le puneti in tabara voastra, unde aveti sa tabarati la noapte”.
4. Si a chemat Iosua doisprezece barbati pe care si-i alesese dintre fiii lui Israel, cate un om din fiecare semintie,
5. Si le-a zis: “Mergeti inaintea chivotului Domnului Dumnezeului vostru, in mijlocul Iordanului, si luati de acolo si ridicati pe umerii vostri fiecare cate o piatra, dupa numarul celor douasprezece semintii ale lui Israel,
6. Ca sa va fie acestea puse pentru totdeauna ca semn in mijlocul vostru si, cand va vor intreba maine copiii vostri si vor zice: Ce inseamna aici pietrele acestea?
7. Atunci veti spune fiilor vostri: Apele Iordanului s-au despartit inaintea chivotului legamantului Domnului a tot pamantul, cand acesta l-a trecut. Si asa pietrele acestea vor fi pentru fiii lui Israel amintire pentru vecie”.
8. Si au facut fiii lui Israel asa cum le-a poruncit Iosua: dupa ce au ispravit fiii lui Israel de trecut Iordanul, au luat douasprezece pietre din Iordan, precum Domnul poruncise lui Iosua, dupa numarul semintiilor fiilor lui Israel si le-au dus cu ei in tabara si le-au pus acolo.
9. Iosua insa a pus alte douasprezece pietre in mijlocul Iordanului, pe locul unde au stat picioarele preotilor care duceau chivotul legamantului Domnului, si sunt acolo pana in ziua de astazi.
10. Preotii care duceau chivotul Domnului au stat in mijlocul Iordanului pana ce a ispravit Iosua toate cate ii poruncise Domnul sa spuna poporului, cum poruncise Moise lui Iosua. Si poporul a grabit sa treaca Iordanul.
11. Iar dupa ce a trecut tot poporul, a trecut si chivotul Domnului si preotii au mers iarasi in fruntea poporului.
12. Atunci au trecut si fiii lui Ruben, fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase, gata de razboi, inaintea fiilor lui Israel, cum le poruncise Moise.
13. Ca la patruzeci de mii de oameni inarmati pentru razboi au trecut inaintea Domnului, ca sa lupte impotriva cetatii Ierihonului.
14. In ziua aceea a preamarit Domnul pe Iosua inaintea a tot neamul lui Israel si s-au temut de dansul cat a trait, cum se temusera si de Moise.
15. Apoi a grait Domnul cu Iosua si a zis:
16. “Porunceste preotilor care duc chivotul marturiei Domnului, sa iasa din Iordan”.
17. Si a poruncit Iosua preotilor si a zis: “Iesiti din Iordan!”
18. Si cum au iesit din Iordan preotii, cei ce duceau chivotul legamantului Domnului, si si-au pus picioarele pe uscat, apa Iordanului a pornit pe albia sa si a curs ca mai inainte, pana peste maluri.
19. Poporul a iesit din Iordan in ziua a zecea a lunii intai si au tabarat fiii lui Israel la Ghilgal, in partea de rasarit a Ierihonului.
20. Iar cele douasprezece pietre pe care le luasera ei din Iordan, le-a asezat Iosua in Ghilgal.
21. Si a zis fiilor lui Israel: “Cand va vor intreba fiii vostri maine si vor zice: Ce inseamna aceste pietre?
22. Sa spuneti fiilor vostri: Israel a trecut prin Iordanul acesta, ca pe uscat,
23. Caci Domnul Dumnezeul vostru a secat apele Iordanului inaintea lor, pana ce le-au trecut, cum facuse Domnul Dumnezeul vostru si cu Marea Rosie, pe care a secat-o Domnul Dumnezeul nostru inaintea noastra. pana ce am trecut-o,
24. Ca sa cunoasca toate neamurile pamantului ca puterea Domnului este mare si ca voi sa va temeti de Domnul Dumnezeul vostru, in toata vremea”.

CAPITOLUL 5
Taierea imprejur si serbarea Pastilor in pamantul fagaduintei.
1. Cand au auzit regii Amoreilor, care locuiau peste Iordan si regii Canaaneilor, care locuiau pe langa mare, ca Domnul Dumnezeu a secat raul Iordanului inaintea fiilor lui Israel pana ce l-au trecut, a slabit inima lor, s-au inspaimantat si nu mai aveau curaj impotriva fiilor lui Israel.
2. In vremea aceea a zis Domnul catre Iosua: “Fa-ti cutite taioase de cremene si taie imprejur pe fiii lui Israel a doua oara”.
3. Si si-a facut Iosua cutite ascutite de cremene si a taiat imprejur pe fiii lui Israel, la locul ce se numeste Dealul Aralot.
4. Iata pricina pentru care Iosua a taiat imprejur pe fiii lui Israel: Tot poporul de parte barbateasca care iesi se din Egipt, toti cei buni de razboi, murisera pe cale, in pustiu, dupa iesirea din Egipt;
5. Caci tot poporul care iesise din Egipt era taiat imprejur; iar poporul nascut pe cale, in pustiu, dupa iesirea din Egipt, nu era taiat imprejur.
6. Caci fiii lui Israel umblasera prin pustiu patruzeci si doi de ani, pana ce a murit tot poporul bun de razboi, care iesise din Egipt si care nu ascultase de glasul Domnului. Acestora Domnul se jurase sa nu le dea voie sa vada tara pe care El fagaduise cu juramant sa o dea parintilor lor, tara in care curge lapte si miere.
7. In locul acestora se ridicasera fiii lor, pe care i-a taiat imprejur Iosua, caci nu erau taiati imprejur, pentru ca se nascusera pe cale.
8. Dupa ce poporul s-a taiat imprejur, a ramas linistit in tabara, pana s-a insanatosit.
9. Apoi a zis Domnul catre Iosua, fiul lui Navi: “In ziua de astazi am ridicat de pe voi ocara Egiptului”, si de aceea se si numeste locul acela Ghilgal, pana in ziua aceasta.
10. Fiii lui Israel au stat cu tabara la Ghilgal si au facut acolo in sesul Ierihonului Pastile in ziua a paisprezecea a lunii, seara.
11. Iar a doua zi de Pasti au mancat din roadele pamantului acestuia azime si paine noua.
12. In ziua aceea a incetat mana de a mai cadea si de a doua zi, dupa ce au mancat din roadele pamantului, fiii lui Israel n-au mai avut mana, ci au mancat anul acela din roadele Zarii Canaanului.
13. Aflandu-se insa Iosua aproape de Ierihon, a cautat cu ochii sai si iata statea inaintea lui un om; acela avea in mana o sabie goala. Si apropiindu-se Iosua de dansul, i-a zis: “De-ai nostri esti sau esti dintre dusmanii nostri?”
14. Iar acela a raspuns: “Eu sunt capetenia ostirii Domnului si am venit acum!” Atunci Iosua a cazut cu fala la pamant, s-a inchinat si a zis catre acela: “Stapane, ce poruncesti slugii tale?”
15. Zis-a catre Iosua capetenia ostirii Domnului: “Scoate-ti incaltamintea din picioare, ca locul pe care stai tu acum este sfant!” Si a facut Iosua asa.

CAPITOLUL 6
Luarea si daramarea Ierihonului.
1. Ierihonul insa era incuiat si intarit de frica fiilor lui Israel; nimeni nu intra in el si nimeni nu iesea.
2. Atunci a zis Domnul catre Iosua: “Iata, Eu voi da in mainile tale Ierihonul, pe regii lui si pe puternicii lui.
3. Duceti-va imprejurul cetatii toti cei buni de razboi si inconjurati cetatea cateodata pe zi. Aceasta sa o faceti sase zile.
4. Sapte preoti sa poarte inaintea chivotului sapte trambite din corn de berbec, iar in ziua a saptea sa ocoliti cetatea de sapte ori si preotii sa trambiteze din trambite.
5. Cand vor suna din trambita de corn de berbec si cand veti auzi sunetul de trambita, atunci tot poporul sa strige cu glas tare deodata, si cand vor striga ei zidurile cetatii se vor prabusi. Atunci tot poporul sa navaleasca in cetate, plecand fiecare din partea unde se afla”.
6. Si a chemat Iosua, fiul lui Navi, pe preoti si le-a zis: “Luati chivotul legamantului si sapte preoti sa poarte sapte trambite din corn de berbec inaintea chivotului Domnului”.
7. Si le-a mai zis acestora sa spuna poporului: “Mergeti si ocoliti cetatea, iar cei inarmati sa mearga inaintea chivotului Domnului!”
8. Indata ce Iosua a spus acestea poporului, cei sapte preoti, care purtau cele sapte trambite sfinte inaintea Domnului, au pornit si au inceput a suna tare din trambite si chivotul legamantului Domnului mergea in urma lor.
9. Cei inarmati mergeau inaintea preotilor care sunau din trambite, iar cei din urma veneau dupa chivotul Domnului, trambitand in mers din trambite.
10. Poporului insa Iosua i-a poruncit si a zis: “Sa nu strigati! Nimeni sa nu auda glasul vostru si nici o vorba sa nu iasa din gura voastra pana in ziua cand va voi zice eu sa strigati; atunci sa strigati”.
11. Si asa chivotul Domnului a plecat imprejurul cetatii si a inconjurat-o o data; apoi a venit in tabara si a ramas in tabara.
12. A doua zi Iosua s-a sculat dis-de-dimineata si preotii au ridicat chivotul Domnului;
13. Si cei sapte preoti, care purtau cele sapte trambite, mergeau inaintea chivotului Domnului si trambitau din trambite; cei inarmati mergeau inaintea lor, iar celalalt popor venea in urma chivotului Domnului si preotii trambitau din trambite.
14. Astfel si a doua zi au inconjurat cetatea o data si s-au intors in tabara. Si au facut asa sase zile.
15. In ziua a saptea s-au sculat de dimineata, in revarsatul zorilor si au mers tot asa imprejurul cetatii de sapte ori; numai in aceasta zi au inconjurat cetatea de sapte ori.
16. Iar cand au sunat preotii a saptea oara din trambite, Iosua a zis catre fiii lui Israel: “Strigati, ca v-a dat Domnul cetatea!
17. Cetatea va fi sub blestem si tot ce este in ea e al Domnului puterilor; numai Rahab desfranata sa ramana vie, ea si tot cel ce va fi in casa ei, pentru ca ea a ascuns iscoadele pe care le-am trimis noi.
18. Voi insa sa va paziti foarte de tot ce este dat blestemului, ca sa nu cadeti si voi sub blestem, daca ati lua ceva din cele date spre nimicire si pentru ca asupra taberei lui Israel sa nu vina blestemul si sa-i aduca pieire.
19. Tot aurul si argintul si vasele de arama si de fier sa fie sfintenie a Domnului si sa intre in vistieria Domnului”.
20. Atunci au trambitat preotii din trambite. Si cum a auzit poporul glasul de trambita, a strigat tot poporul impreuna cu glas tare si puternic si s-au prabusit toate zidurile imprejurul cetatii pana in temelie si a intrat tot poporul in cetate, fiecare din partea unde era, si au luat cetatea.
21. Si au dat junghierii tot ce era in cetate: barbati si femei si tineri si batrani si boi si oi si asini, tot au trecut prin ascutisul sabiei.
22. Iar celor doi tineri care iscodisera tara Iosua le-a zis: “Duceti-va in casa desfranatei aceleia, scoateti-o de acolo pe ea si pe toti cei ce vor fi cu dansa, intrucat v-ati jurat ei”.
23. Si s-au dus tinerii care iscodisera cetatea, la casa desfranatei si au scos pe Rahab desfranata, pe tatal ei, pe mama ei, pe fratii ei si pe toate rudele ei, i-au scos si i-au pus afara din tabara Israelitilor,
24. Iar cetatea si tot ce era in ea au ars cu foc; numai aurul si argintul si vasele de arama si de fier le-au dat ca sa le duca Domnului in vistieria casei Domnului.
25. Pe Rahab desfranata insa, casa tatalui ei si pe toti care erau la dansa, Iosua i-a lasat cu viata si traieste ea in mijlocul lui Israel pana in ziua de astazi, pentru ca a ascuns iscoadele, care fusesera trimise de Iosua sa iscodeasca Ierihonul.
26. In ziua aceea s-a jurat Iosua si a zis: “Blestemat sa fie inaintea Domnului tot cel ce se va scula si va zidi cetatea aceasta a Ierihonului: pe fiul sau cel intai-nascut sa puna temeliile ei, iar portile ei sa le aseze pe fiul sau cel mai mic”. Si asa a si facut Ozan din Betel. Acesta pe Abiron, intaiul sau nascut, a pus temeliile ei, si pe fiul sau cel mai mic a asezat portile ei.
27. Domnul insa era cu Iosua si faima lui s-a raspandit in toata tara.

CAPITOLUL 7
Pedeapsa lui Acan.
1. Iar fiii lui Israel au facut pacat mare: au luat din cele date nimicirii; caci Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din tribul lui Iuda, a luat din cele date spre nimicire si s-a aprins mania Domnului asupra fiilor lui Israel.
2. Din Ierihon Iosua a trimis oameni asupra cetatii Ai, care e aproape de Bet-Aven, la rasarit de Betel, si le-a zis: “Duceti-va de iscoditi tara!” Si s-au dus oamenii acestia si au iscodit cetatea Ai.
3. Apoi intorcandu-se la Iosua, i-au spus: “Sa nu mearga tot poporul, ci sa mearga numai doua sau trei mii de oameni si sa loveasca cetatea Ai. Nu obosi pana acolo tot poporul, pentru ca acolo sunt putini dusmani”.
4. Si s-au dus acolo ca la trei mii de oameni, dar acestia au luat-o la fuga in fata celor din Ai.
5, Si locuitorii din Ai au ucis din ei vreo treizeci si sase de oameni si i-au fugarit de la poarta pana la Sebarim, iar pe coasta dealului i-a batut; din care pricina inima poporului a slabit si si-au pierdut tot curajul.
6. Atunci Iosua si-a sfasiat vesmintele sale, a cazut cu fata la pamant inaintea chivotului Domnului si a stat asa pana seara si el si batranii lui Israel si si-au presarat pulbere pe capetele lor.
7. Atunci a zis Iosua: “O, Doamne Dumnezeule, de ce a trecut robul Tau poporul acesta peste Iordan? Oare, ca sa-l dai in mainile Amoreilor si sa ne pierzi? Mai bine ramaneam sa locuim de cealalta parte de Iordan!
8. Ce sa zic eu acum, cand Israel a fugit inapoi dinaintea vrajmasilor sai?
9. Auzind Canaaneii si toti locuitorii tarii, ne vor impresura si ne vor pierde de pe pamant. Si ce vei face Tu pentru numele Tau cel mare?”
10. Iar Domnul a zis catre Iosua: “Scoala, pentru ce ai cazut cu fata la pamant?
11. A pacatuit poporul si a calcat legamantul Meu pe care l-am incheiat cu el; au furat din lucrurile date spre nimicire, au mintit si le-au pus printre lucrurile lor.
12. De aceea fiii lui Israel n-au putut sta impotriva vrajmasilor lor si au fugit inapoi, caci au cazut sub blestem si nu voi mai fi cu voi de nu veti ridica blestemul dintre voi.
13. Scoala dar si sfinteste poporul si zi: Sfintiti-va pentru maine; caci asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Blestemul e in mijlocul tau, Israel. De aceea tu nu poti sa stai impotriva vrajmasilor tai pana nu vei indeparta din mijlocul tau blestemul.
14. Maine sa va apropiati toti, pe semintii; iar semintia pe care o va arata Domnul sa se apropie pe familii si familia pe care o va arata Domnul sa se apropie pe case; si casa pe care o va arata Domnul sa se apropie om cu om.
15. Iar omul care se va dovedi ca a furat lucru dat spre nimicire, sa se arda cu foc si el si toate cate are, pentru ca a calcat legamantul Domnului si a facut faradelege in Israel”.
16. Atunci, sculandu-se Iosua a doua zi dis-de-dimineata, a poruncit lui Israel sa se apropie pe semintii; si a fost aratata semintia lui Iuda.
17. Dupa aceea a poruncit sa se apropie semintia lui Iuda pe familii si a fost aratata familia lui Zerah. Si a poruncit sa se apropie familia lui Zerah pe case si a fost data in vileag casa lui Zabdi.
18. Si a poruncit sa se apropie casa lui Zabdi om cu om si a fost aratat Acan, fiul lui Carmi, fiul lui Zabdi, fiul lui Zerah, din semintia lui Iuda.
19. Atunci Iosua a zis catre Acan: “Fiul meu, da astazi slava Domnului Dumnezeului lui Israel si fa marturisire inaintea Lui si arata-mi ce-ai facut. Sa nu ascunzi de mine!”
20. Si raspunzand Acan lui Iosua, a zis: “Adevarat, am pacatuit inaintea Domnului Dumnezeului lui Israel si iata ce am facut:
21. Am vazut printre prazi o haina frumoasa pestrita si doua sute de sicli de argint, un drug de aur, greu de cincizeci de sicli; acestea mi-au placut si le-am luat si iata sunt ascunse in pamant, in mijlocul cortului meu si argintul este pus sub elen.
22. Atunci a trimis Iosua cativa slujitori si acestia au alergat la cort, in tabara, si toate acestea erau ascunse In cortul lui si argintul era sub ele.
23. Si au luat ei acestea din cort si le-au adus la Iosua si la batranii lui Israel si le-au pus inaintea Domnului.
24. Iar Iosua si impreuna cu el tot poporul au luat pe Acan, fiul lui Zerah, argintul, haina, drugul cel de aur, pe fiii lui, pe fiicele lui, boii lui, asinii lui si toate oile lui, cortul lui si tot ce avea el si i-au scos pe ei si toate ale lor in valea Acor.
25. Si a zis Iosua: “Pentru ca tu ai adus asupra noastra tulburare, sa aduca si Domnul necaz asupra ta in ziua aceasta!” si toti Israelitii i-au ucis cu pietre si, dupa ce i-au ucis cu pietre, i-au ars cu foc.
26. Apoi au ridicat deasupra lor o gramada mare de pietre, care se vede si astazi. Dupa aceasta s-a potolit mania Domnului. De aceea locul acela se numeste valea Acor pana in ziua de astazi.

CAPITOLUL 8
Inconjurarea si cuprinderea cetatii Ai.
l. Atunci a zis Domnul catre Iosua: “Nu te teme, nici nu te inspaimanta! Ia cu tine toti barbatii buni de lupta si, sculandu-te, du-te la Ai. Iata Eu voi da in mainile tale pe regele din Ai si pe poporul lui, cetatea si tinutul lui.
2. Si sa faci cu Ai si cu regele sau tot ceea ce ai facut cu Ierihonul si cu regele lui. Numai prada lui si dobitoacele lui impartiti-le intre voi. Pune oameni la panda inapoia cetatii”.
3. Si s-a sculat Iosua cu tot poporul bun de razboi, ca sa mearga asupra cetatii Ai. Si a ales Iosua treizeci de mii de oameni viteji si i-a trimis noaptea.
4. Acestora le-a poruncit si le-a zis: “Luati seama sa panditi inapoia cetatii, sa nu va departati tare de cetate si sa fiti cu totii gata.
S. Iar eu si toti cei cu mine vom inainta spre cetate. Si cand locuitorii din Ai ne vor iesi inainte, ca prima data, noi vom fugi de dansii.
6. Si cand vor alerga dupa noi si-i vom departa de cetate, vor zice: “Iata fug de noi, ca prima data”.
7. Si cand vom fugi noi de ei si ei dupa noi, atunci voi sa iesiti din ascunzatoare si sa cuprindeti cetatea, ca Domnul Dumnezeu o va da in mainile voastre.
8. Iar dupa ce veti prada cetatea, sa-i dati foc; dupa cuvantul Domnului sa faceti. Iata eu va poruncesc!”
9. Asa i-a trimis Iosua si ei s-au dus si au stat la panda intre Betel si Ai, spre apus de cetatea Ai. Iar Iosua a ramas in noaptea aceea in mijlocul poporului.
10. Si, sculandu-se dis-de-dimineata, Iosua a cercetat poporul si s-a dus el si batranii lui Israel in fruntea poporului spre Ai.
11. Si tot poporul bun de lupta, care era cu el, a mers, a inaintat si s-a apropiat de cetate pe partea de rasarit, iar panda era in partea de apus a cetatii. Si a asezat tabara spre miazanoapte de Ai; iar intre el si Ai era o vale.
12. El luase ca la treizeci de mii de oameni si-i pusese la panda intre Betel si Ai, in partea de apus a cetatii.
13. Iar poporul l-a asezat tot intr-o tabara, care se intindea in partea de miazanoapte a cetatii, asa incat coada taberei ajungea spre partea de apus a cetatii. Si a venit Iosua in noaptea aceea in mijlocul vaii.
14. Si cand a vazut aceasta, regele din Ai s-a sculat indata dis-de-dimineata, a iesit inaintea lui Israel la lupta, el si tot poporul lui, la un loc hotarat, in ses, si nu stia el ca e o panda asupra lui in spatele cetatii.
15. Iar Iosua, ca si cum ar fi fost invins, a fugit cu tot poporul pe calea dinspre pustiu.
16. Iar aceia au strigat tot poporul care era in cetate, ca sa-i urmareasca si, urmarind ei pe fiii lui Israel, s-au departat de cetate.
17. Si n-a ramas in Ai si in Betel nici unul care sa nu fi iesit dupa Israel. Si urmarind ei pe Israel, si-au lasat cetatea lor deschisa.
18. Atunci Domnul a zis catre Iosua: “Intinde mana ta cu sulita asupra cetatii Ai, caci o voi da in mainile tale si cei de la panda vor iesi numaidecat de la locul lor!” Si si-a intins Iosua mana cu sulita spre cetate.
19. Si atunci cei ce sedeau la panda sculandu-se numaidecat de la locul lor, cand si-a intins el mana, au alergat in cetate, au luat-o si i-au dat repede foc.
20. Atunci, uitandu-se locuitorii cetatii Ai inapoi si vazand fum ridicandu-se din cetatea lor spre cer, nu mai aveau incotro fugi, caci poporul care fugea spre pustiu se intorsese impotriva celor ce-i urmareau;
21. Si Iosua si tot Israelul, vazand ca cei ce sezusera in ascunzatoare luasera cetatea si ca din cetate se urca fum spre cer, s-au intors inapoi si au inceput sa ucida pe locuitorii din Ai.
22. Iar cei din cetate au iesit in intampinarea lor, asa ca Aitii se aflau in mijlocul taberei Israelitilor, dintre in care unii veneau dintr-o parte, iar altii din alta parte.
23. Si i-au ucis asa, incat n-a scapat cu viata nici unul din ei. Iar pe regele din Ai l-au prins viu si l-au adus la de Iosua.
24. Dupa ce fiii lui Israel au ucis pe toti barbatii din Ai, in campia dinspre pustiu si dealurile unde acestia ii urmarisera, si dupa ce acestia au cazut toti pana la unul sub ascutisul sabiei, Israelitii s-au intors cu totii asupra cetatii Ai si au lovit-o cu ascutisul lui sabiei.
25. Iar toti locuitorii din Ai, barbati si femei, care au cazut in ziua aceea au fost douasprezece mii.
26. Si Iosua nu si-a lasat in jos mana sa, pe care o intinsese cu sulita, pana nu a dat pierzarii pe toti locuitorii din Ai.
27. Numai vitele si prada cetatii le-au impartit fiii lui Israel intre dansii, dupa cuvantul Domnului pe care-l spusese Domnul lui Iosua.
28. Si a ars Iosua cetatea Ai cu foc si a facut-o daramatura vesnica si pustietate pana in ziua de astazi.
29. Iar pe regele din Ai l-a spanzurat de un copac unde a stat pana seara; iar dupa asfintitul soarelui a poruncit Iosua de au coborat trupul lui din copac si l-au aruncat la portile cetatii si au ridicat deasupra lui o movila de pietre, care este pana in si ziua de astazi.
30. Atunci Iosua a inaltat jertfelnic Domnului Dumnezeului lui Israel pe Muntele Ebal,
31. Cum poruncise Moise, sluga Domnului, fiilor lui Israel, si de care este scris in legea lui Moise; jertfelnicul era din pietre intregi, asupra carora nimeni n-a ridicat unealta de fier si el au adus pe el ardere de tot Domnului si au facut jertfe de impacare.
32. Si a scris Iosua acolo din nou pe pietre legea pe care Moise o scrisese inaintea fiilor lui Israel.
33. Si tot Israelul cu batranii lui, cu capeteniile lui, cu judecatorii lui, toti bastinasii si veneticii lui au stat de o parte si de alta a chivotului in fata preotilor si a levitilor care duceau chivotul legamantului Domnului, asa ca jumatate din ei se aflau pe muntele Garizim, iar cealalta jumatate pe muntele Ebal, cum poruncise de mai inainte Moise, sluga Domnului, ca sa se binecuvanteze poporul lui Israel.
34. Dupa aceasta a citit Iosua toate cuvintele legii: binecuvantarile si blestemul, cum era scris in legea lui Moise.
35. Din toate cate poruncise Moise lui Iosua n-a fost nici un cuvant pe care Iosua sa nu-l fi citit in auzul obstii fiilor lui Israel, inaintea barbatilor, a femeilor, a copiilor si a strainilor care mergeau impreuna cu Israel.

CAPITOLUL 9
Inselaciunea Ghibeonitilor.
l. Auzind acestea toti regii Amoreilor, cei de peste Iordan, cei din munte si de la ses, cei de pe tot malul marii celei mari si cei din apropierea Libanului: Heteii, Amoreii, Ghergheseii, Canaaneii, Ferezeii, Heveii si Ibuseii,
2. S-au adunat impreuna ca sa se te toti cu Iosua si cu Israel. Iar locuitorii Ghibeonului, auzind a facut Iosua cu Ierihonul si cu Ai, au pus la cale un viclesug, caci s-au dus si au strans merinde de drum si au pus pe asinii lor saci vechi cu paine si vin in burdufuri vechi, rupte si carpite
5. Si in picioarele lor incaltaminte si sandale vechi si peticite, iar pe ei haine rele; painea lor de drum era uscata, muceda si sfaramata.
6. Asa au venit ei la Iosua in tabara Israelitilor de la Ghilgal si au zis catre el si catre toti Israelitii: “Noi am venit dintr-o tara foarte departata; incheiati dar legamant cu noi”.
7. Fiii lui Israel insa au zis catre Hevei: “Poate ca locuiti aproape de noi? Cum sa incheiem legamant cu voi?”
8. Iar ei au zis catre Iosua: “Noi suntem robii tai”. Iosua le-a zis: “Cine sunteti voi si de unde ati venit?”
9. Si ei au raspuns: “Robii tai au venit dintr-o tara foarte departata, in numele Domnului Dumnezeului tau, ca am auzit de numele Lui si de cate a facut El in Egipt
10. Si de cate a facut El celor doi regi ai Amoreilor, care erau dincolo de Iordan, lui Sihon, regele Hesbonului si lui Og, regele Vasanului, care locuia in Astarot si Edrea.
11. Si auzind acestea, batranii nostri si toti locuitorii tarii noastre ne-au grait si au zis: Luati-va merinde de drum si duceti-va in intampinarea lor si le spuneti: Noi suntem robii vostri. incheiati dar legamant cu noi!
12. Painile acestea erau calde in ziua cand am plecat sa venim la voi, iar acum iata s-au uscat si s-au mucezit.
13. Aceste burdufuri de vin, pe care le-am umplut noi, iata-le s-au invechit; si imbracamintea noastra si incaltamintea noastra s-au tocit de drumul cel foarte lung”.
14. Capeteniile Israelitilor au luat din merindele lor, dar n-au intrebat pe Domnul.
15. Si a facut Iosua pace cu ei si a incheiat cu ei legamant, ca sa nu fie ucisi, iar capeteniile obstii s-au legat fata de ei cu juramant.
16. La trei zile insa, dupa ce au incheiat legamant cu dansii, au auzit ca sunt aproape de ei si ca traiesc in tinuturile cuvenite lor,
17. Caci fiii lui Israel, plecand la drum, a treia zi au ajuns la cetatile lor; iar cetatile lor erau Ghibeonul, Chefira, Beerot si Chiriat-Iearim.
18. Iar Iosua si fiii lui Israel nu i-au ucis, pentru ca toate capeteniile obstii li se jurasera pe Domnul Dumnezeul lui Israel. De aceea toata obstea lui Israel a inceput a carti impotriva capeteniilor.
19. si toate capeteniile au zis catre intreaga obste: “Noi ne-am jurat lor pe Domnul Dumnezeul lui Israel si de aceea nu ne putem atinge de ei.
20. Dar iata ce le vom face: sa-i robim si sa-i pastram in viata, ca sa nu ne ajunga. mania pentru juramantul cu care ne-am jurat lor”.
21. Si le-au mai zis capeteniile: “Lasati-i sa traiasca, dar sa taie lemne si sa care apa la toata obstea”. Si toata obstea a facut cum au zis capeteniile.
22. Si i-a chemat Iosua si le-a zis: “Pentru ce m-ati amagit, spunand: Suntem tare departe de tine; voi insa sunteti dintre cei ce locuiesc in tinuturile cuvenite noua.
23. De aceea blestemati sa fiti! Sa nu incetati de a fi in robie, ca taietori de lemne si caratori de apa pentru casa Dumnezeului meu”.
24. Iar ei au raspuns lui Iosua si au zis: “Ni s-a vestit noua cate a poruncit Domnul Dumnezeul tau lui Moise, slugii Sale, ca sa va dea toata tara aceasta, iar pe noi si pe toti locuitorii pamantului acestuia sa ne piarda de la fata voastra; si, infricosandu-ne foarte tare de voi pentru viata noastra, am facut fapta aceasta.
25. Si acum iata suntem sub mana voastra; faceti cu noi cum veti socoti si cum vi se pare mai drept”.
26. Si a facut cu ei asa: i-a izbavit Iosua in ziua aceea din mainile fiilor lui Israel si nu i-a ucis.
27. Dar din ziua aceea i-a pus Iosua taietori de lemne si caratori de apa pentru obste si pentru jertfelnicul Domnului. De aceea locuitorii Ghibeonului s-au facut taietori de lemne si caratori de apa pentru jertfelnicul lui Dumnezeu pana in ziua de astazi, la locul pe care avea sa-l aleaga Domnul.

CAPITOLUL 10
Iosua biruie pe Amorei in chip minunat
l. Auzind insa Adoni-Tedec, regele Ierusalimului, ca Iosua a luat cetatea Ai si a dat-o blestemului si a facut cu Ai si cu regele sau cum facuse cu Ierihonul si cu regele lui si ca locuitorii Ghibeonului de bunavoie s-au supus lui Iosua si lui Israel si au ramas intre ei,
2. S-a spaimantat foarte tare, pentru ca cetatea Ghibeonului era cetate mare, ca una ce era dintre cetatile domnesti, mai mare decat Ai, si toii locuitorii ei erau oameni viteji.
3. De aceea Adoni-Tedec, regele Ierusalimului, a trimis la Hoham, regele Hebronului, la Piream, regele Iarmutului, la Iafia, regele Lachisului, si la Debir, regele Eglonului, zicand:
4. “Veniti la mine si-mi ajutati sa bat Ghibeonul, pentru ca s-a supus lui Iosua si fiilor lui Israel”.
S. Si acesti cinci regi ai Amoreilor: regele Ierusalimului, regele Hebronului, regele Iarmutului, regele Lachisului si regele Eglonului, s-au suit cu tot poporul lor si au tabarat asupra Ghibeonului si l-au impresurat.
6. Atunci locuitorii Ghibeonului au trimis la Iosua, in tabara Israelitilor de la Ghilgal, zicand: “Sa nu-ti iei mana de deasupra robilor tai! Vino la noi repede de ne da ajutor si ne izbaveste, ca s-au adunat impotriva noastra toii regii Amoreilor care traiesc in munti”.
7. Si s-a suit Iosua din Ghilgal, el insusi si impreuna cu dansul tot poporul bun de razboi si toti barbatii viteji.
8. Iar Domnul a zis catre Iosua: “Nu te teme de ei, ca i-am dat in mainile tale; nimeni dintre ei nu va putea sta impotriva voastra”.
9. Si a navalit Iosua fara de veste asupra lor, dupa ce mersese toata noaptea venind din Ghilgal.
10. Si Domnul i-a facut sa se sperie la vederea fiilor lui Israel si i-a invins pe ei Domnul cu infrangere grea la Ghibeon, si i-a urmarit in calea spre inaltimile Bet-Horon si i-a batut pana la Azeca si pana la Macheda.
11. Pe cand insa fugeau ei de fiii lui Israel, pe povarnisul Bet-Horon, Domnul a aruncat din cer asupra lor grindina mare, pana la Azeca, si cei ce au murit de grindina au fost mai multi decat cei ucisi de fiii lui Israel cu sabia in lupta.
12. In ziua aceea in care Dumnezeu a dat pe Amorei in mainile lui Israel si cand i-a batut la Ghibeon si au fost zdrobiti inaintea fetei fiilor lui Israel, a strigat Iosua catre Domnul si a zis inaintea Israelitilor: “Stai, soare, deasupra Ghibeonului, si tu, luna, opreste-te deasupra vaii Aialon!”
13. Si s-a oprit soarele si luna a stat pana ce Dumnezeu a facut izbanda asupra vrajmasilor lor. Oare nu de aceea se scrie in Cartea Dreptului: “Soarele a stat in mijlocul cerului si nu s-a grabit catre asfintit aproape toata ziua”.
14. Si n-a mai fost nici inainte, nici dupa aceea, o astfel de zi in care Domnul sa asculte asa glasul omului; ca Domnul lupta pentru Israel.
15. Apoi Iosua s-a intors cu tot Israelul in tabara, la Ghilgal.
16. Iar cei cinci regi au fugit si s-au ascuns in pestera din Macheda.
17. Cand insa i s-a spus lui Iosua ca: “Cei cinci regi au fost gasiti ascunsi in pestera, la Macheda”, Iosua a zis:
18. “Rasturnati pietre mari pe gura pesterii si puneti la usa ei oameni ca sa-i pazeasca;
19. Iar voi nu va opriti acolo, ci goniti din urma pe vrajmasii vostri si nimiciti partea din urma a ostirii lor; sa nu-i lasati sa scape in cetatile lor, caci Domnul Dumnezeul vostru i-a dat in mainile voastre!”
20. Si dupa ce Iosua si fiii lui Israel i-au zdrobit cu desavarsire intr-o batalie foarte mare si cei ce au scapat au fugit in cetati intarite,
21. S-a intors tot poporul cu izbanda la Iosua, in tabara la Macheda, si n-a rostit nimeni nici un cuvant impotriva fiilor lui Israel.
22. Atunci Iosua a zis: “Deschideti pestera si scoateti la mine pe cei cinci regi din pestera!”
23. Si s-a facut asa: au scos la dansul pe cei cinci regi din pestera: pe, regele Ierusalimului, pe regele Hebronului, pe regele Iarmutului, pe regele Lachisului si pe regele Eglonului.
24. Si dupa ce au scos pe regii acestia la Iosua, Iosua a chemat pe toii Israelitii si a zis catre capeteniile ostenilor care fusesera cu el: “Apropiati-va si puneti-va picioarele pe grumajii regilor acestora!” Si ei s-au apropiat si si-au pus picioarele pe grumajii lor.
25. Atunci Iosua le-a zis: “Nu va temeti, nici nu va spaimantati, ci imbarbatati-va si va intariti, ca asa va face Domnul cu toti vrajmasii vostri cu care va veti lupta”.
26. Dupa aceea i-a lovit Iosua si i-a ucis si i-a spanzurat pe cinci spanzuratori si au stat spanzurati pana seara.
27. Iar la asfintitul soarelui a poruncit Iosua de i-au pogorat din spanzuratori si i-au aruncat in pestera in care fusesera ascunsi si au pravalit pietre mari pe gura pesterii si stau acolo pana in ziua de azi.
28. Tot in ziua aceea a cuprins Iosua Macheda si a lovit-o cu sabia, pe ea si pe regele ei, si a nimicit pe locuitorii ei si toata suflarea care se afla in ea; pe nimeni n-a crutat ca sa nu moara sau sa fuga si a facut cu regele din Macheda tot asa cum facuse cu regele Ierihonului.
29. Apoi s-a dus Iosua impreuna cu toti Israelitii de la Macheda la Libna si a impresurat-o.
30. Si a dat-o Domnul si pe aceasta in mainile lui Israel de a luat-o pe ea si pe regele ei si Iosua a trecut-o prin ascutisul sabiei pe ea si toata suflarea din ea; pe nimeni n-a lasat In ea, care sa nu moara sau sa fuga si a facut cu regele ei cum facuse cu regele Ierihonului.
31. De la Libna s-a dus Iosua impreuna cu toti Israelitii la Lachis si l-a impresurat, incepand razboiul cu ei.
32. Si a dat Domnul Lachisul in mainile lui Israel si l-a luat a doua zi, l-a trecut prin sabie pe el si toata suflarea din el si l-a pierdut, cum facuse si cu Libna.
33. Atunci s-a ridicat in ajutorul Lachisului Horam, regele din Ghezer. Dar Iosua l-a lovit si pe el si pe poporul lui cu sabia, incat n-a lasat pe nimeni dintre ai lui care sa nu moara sau sa fuga.
34. Din Lachis s-a dus Iosua impreuna cu toti Israelitii la Eglon si l-a impresurat, incepand razboiul impotriva lui.
35. Si Domnul l-a dat in mainile lui Israel. Si l-a luat in aceeasi zi si l-a lovit cu sabia pe el si toata suflarea ce era in el si l-a dat in ziua aceea blestemului, cum facuse si cu Lachisul.
36. De la Eglon, Iosua impreuna cu toti Israelitii s-au dus la Hebron, l-au inconjurat
37. Si l-au lovit cu ascutisul sabiei pe el si pe regele lui si toate cetatile lui si toata suflarea cata era in acesta, cum facuse cu Eglonul; si l-a dat blestemului pe el si toata suflarea ce era in el.
38. Dupa aceea s-a intors Iosua impreuna cu toti Israelitii asupra Debirului si l-a impresurat.
39. Si l-a luat pe el, pe regele lui si toate satele lui. Si le-au lovit cu ascutisul sabiei, le-au nimicit pe ele si toata suflarea ce era in ele si n-a lasat pe nimeni sa scape; cum facuse cu Hebronul si cu regele lui si cum a facut cu Libna si regele ei, asa a facut si cu Debirul si cu regele lui.
40. Apoi a lovit Iosua tot tinutul muntos, Neghebul, campia si tinutul marii si pe regii lor si n-a lasat sa scape nimeni, ci a omorat toata suflarea, cum poruncise Domnul Dumnezeul lui Israel.
41. Si i-a batut Iosua de la Cades-Barnea pana la Gaza si tot tinutul Gosen pana la Ghibeon.
42. Si pe toti regii acestora si tinuturile lor le-a luat Iosua deodata, caci Domnul Dumnezeul lui Israel lupta pentru Israel.
43. Dupa aceea Iosua impreuna cu toti Israelitii s-au intors in tabara de la Ghilgal.

CAPITOLUL 11
Stapanirea Canaaneilor.
l. Cum a auzit de aceasta, Iabin, regele Hatorului, a trimis la Iobab, regele Madonului, la regele Simronului si la regele Acsafului;
2. La regii cei de la miazanoapte; din munti, de pe podis, de la miazazi de Chinerot, in campie si in tinutul Dor, la apus;
3. La Canaaneii din rasarit, de pe malul marii; la Amorei, la Hetei, la Ferezei, la Iebuseii din munti si la Heveii de sub Hermon, in pamantul Mitpa.
4. Si au iesit acestia impreuna cu regii lor, popor mult la numar, ca nisipul de la marginea marii, si cai si care de razboi foarte multe.
5. Si s-au adunat toti regii acestia si au tabarat impreuna la apele Merom, ca sa se lupte cu Israel.
6. Domnul insa a zis: “Nu te teme de fata lor, caci maine pe vremea aceasta ii voi da pe toti aceia fiilor lui Israel ca sa-i ucida; cailor lor sa le tai vinele picioarelor, iar carele sa le arzi cu foc”.
7. Atunci Iosua impreuna cu tot poporul bun de lupta a iesit fara de veste inaintea lor, la apele Merom si a navalit in munti asupra lor.
8. Si i-a dat pe ei Domnul in mainile lui Israel si i-a lovit si i-a urmarit pana la Sidonul cel Mare, pana la Misrefot-Maim si pana in valea Mitpa, la rasarit, si i-a ucis pana n-a scapat nimeni.
9. Si a facut Iosua cu ei cum ii zisese Domnul: cailor lor le-a taiat vinele picioarelor si carele lor le-a ars cu foc.
10. Tot atunci intorcandu-se, Iosua a luat Hatorul si pe regele lui l-a omorat cu sabia. Hatorul fusese pana atunci capul tuturor regatelor acestora.
11. Si a ucis toata suflarea din acesta cu sabia, dand toate pieirii; si n-a ramas nici un suflet, iar Hatorul l-a ars cu foc.
12. Astfel a luat Iosua toate cetatile regatelor acestora si pe toti regii lor i-a ucis cu sabia, dandu-i pieirii, cum poruncise Moise, sluga Domnului.
13. Iar cetatile cele intarite nu le-a ars Israel, afara de Hator, pe care l-a ars Iosua.
14. Toata prada cetatilor acestora si toate vitele le-au luat fiii lui Israel pentru ei, iar pe oameni i-au ucis cu sabia, i-au dat blestemului si n-au lasat din ei nici un suflet.
15. Precum poruncise Domnul lui Moise, sluga Sa, si cum poruncise si Moise lui Iosua, asa a facut Iosua: nu s-a abatut de la nimic, nici de la un cuvant din cate poruncise Domnul lui Moise.
16. Si asa a luat Iosua toata tara aceea de sus si tot tinutul Negheb, tot tinutul Gosen si tinuturile de jos, sesul si muntele lui Israel si locurile joase de pe langa munte,
17. De la Muntele Pele, care se intinde spre Seir, pana la Baal-Gad din valea Libanului, la poalele Hermonului; a luat pe toti regii lor si i-a lovit si i-a ucis.
18. Dar Iosua a purtat multa vreme razboi cu toti regii acestia.
19. Si n-a fost cetate pe care sa n-o fi luat cu fiii lui Israel; toate le-au luat cu razboi, afara de Ghibeon in care locuiau Heveii;
20. Caci asa a fost de la Domnul, ca sa-si invartoseze inima lor si sa intampine pe Israel cu razboi, ca sa fie dati pieirii si ca sa nu gaseasca mila, ci sa fie nimiciti, cum poruncise Domnul lui Moise.
21. Apoi a venit Iosua in vremea aceea si a lovit pe toti Anachimii de la munte, din Hebron, din Debir, din Anab, din toti muntii lui Iuda si din toti muntii lui Israel si i-a dat Iosua nimicirii impreuna cu cetatile lor.
22. Si n-a ramas niciunul din Anachimi in pamantul fiilor lui Israel, ci numai in Gaza, in Gat si in Asdod au ramas din ei.
23. Asa a luat Iosua tot pamantul, cum poruncise Domnul lui Moise si l-a dat Iosua de mostenire lui Israel, impartindu-l intre semintiile lor. Si s-a linistit pamantul de razboi.

CAPITOLUL 12
Regii care au fost batuti de Israeliti.
1. Iata regii pe care i-au batut fiii lui Israel si al caror pamant l-au luat tot de mostenire dincolo de Iordan, spre rasaritul soarelui, de la raul Arnon pana la muntele Hermon si tot sesul dinspre rasarit:
2. Sihon, regele Amoreilor, care locuia in Hesbon si domnea de la Aroerul cel de pe malul raului Arnon, de la mijlocul raului si peste jumatate din Galaad, pana la raul Iaboc, care este hotarul Amonitilor,
3. Peste ses pana langa marea Chineretului, spre rasarit si pana la marea sesului, pana la Marea Sarata, spre rasarit, pe calea catre Bet-Iesimot, iar spre miazazi peste locurile ce se intindeau pe la poalele muntelui Fazga;
4. Vecinul sau Og, regele Vasanului, cel din urma din Refaim, care locuia in Astarot si Edrea
5. Si care stapanea muntele Hermon si Salca si tot Vasanul, pana la hotarul Ghesurului si al Maacului si jumatate din Galaad, pana la hotarul lui Sihon, regele Hesbonului.
6. Pe acestia Moise, sluga Domnului, si fiii lui Israel i-au ucis si a dat Moise, sluga Domnului, pamantul lor de mostenire semintiilor lui Ruben si Gad si la jumatate din semintia lui Manase.
7. Iata acum si regii din tara Amoreilor, pe care i-a batut Iosua si fiii lui Israel dincoace de Iordan, spre apus de la Baal-Gad, din valea Libanului, pana la Pele, muntele care se intinde spre Seir; si pamantul l-a dat Iosua semintiilor lui Israel de mostenire, dupa cum le-au cazut sortii,
8. La munte sau la loc ses, la campie sau la locurile de sub munti, in pustiu si la miazazi si care fusese al Heteilor, Amoreilor, Canaaneilor, Ferezeilor, Heveilor si Iebuseilor:
9. Un rege al Ierihonului, un rege al cetatii Ai, care e aproape de Betel;
10. Un rege al Ierusalimului, un rege al Hebronului;
11. Un rege al Iarmutului, un rege al Lachisului;
12. Un rege al Eglonului, un rege al Ghezerului;
13. Un rege al Debirului, un rege al Ghederului;
14. Un rege al Hormei, un rege al Aradului;
15. Un rege al Libnei, un rege al Adulamului;
16. Un rege al Machedei; un rege al Betelului;
17. Un rege al Tapuahului, un rege al Heferului;
18. Un rege al Afecului, un rege al Saronului;
19. Un rege al Madonului, un rege al Hatorului;
20. Un rege al Simron-Meronului, un rege al Acsafului;
21. Un rege al Taanacului, un rege al Meghidonului;
22. Un rege al Chedesului, un rege al Iocneamului de langa Carmel;
23. Un rege al Dorului de langa Nafat-Dor, un rege al Goimului din Ghilgal;
24. Un rege al Tirtei. De toti treizeci si unu de regi.

CAPITOLUL 13
Impartirea pamantului de dincolo de Iordan.
l. Fiind Iosua batran si inaintat in zile, a zis Domnul catre dansul: “Iata tu ai imbatranit si esti in varsta inaintata, dar pamant de luat in mostenire a mai ramas inca mult.
2. Pamantul care a mai ramas de luat in mostenire este acesta: tinuturile Filistenilor si toata tara Ghesurului si a Canaanului.
3. De la Sicor, care este la rasarit de Egipt, pana la hotarele Ecronului, la miazanoapte, se socotesc cele cinci capetenii filistene: Gaza, Asdod, Ascalonul, Gat si Ecronul.
4. Apoi tara Heveilor: tot pamantul Canaan si Maara Sidonienilor, de la Teman pana la Afec si pana la hotarele Amoreilor.
5. De asemenea tinutul filistean Ghebla si tot Libanul, spre rasaritul soarelui, de la Baal-Gad, de la poalele muntelui Hermon pana la intrarea Hamatului.
6. Pe toti locuitorii muntelui de la Liban pana la Misrefot-Maim, pe toii Sidonienii sa-i pierzi de la fata fiilor lui Israel pamantul lor sa-l imparti lui Israel prin sorti, cum ti-am poruncit.
7. Asadar la cele noua semintii si la jumatate din semintia lui Manase, imparte-le mostenire prin sorti pamantul acesta: de la Iordan pana la marea cea mare de la apus sa-l dai lor si marea cea mare sa fie hotar.
8. Caci celelalte doua semintii: a lui Ruben si Gad si jumatate din semintia lui Manase au primit partea de la Moise, dincolo de Iordan, spre rasaritul soarelui, cum le-a dat Moise sluga Domnului,
9. De la Aroer, care e pe malul raului Arnon, cetatea cea din mijlocul vaii si toata campia Medeba pana la Dibon,
10. Precum si toate cetatile lui Sihon, regele Amoreilor, care a domnit in Hesbon, pana la hotarele fiilor lui Amon,
11. Si Galaadul, tinutul Ghesur si al Maacatienilor, tot muntele Hermon si tot Vasanul pana la Salca;
12. Tot regatul lui Og al Vasanului, care a domnit in Astarot si in Edrea. Acesta mai ramasese din Refaimi, pe care Moise i-a batut si i-a alungat”.
13. Dar fiii lui Israel n-au vrut sa piarda pe Ghesureni si pe Maacatieni si pana in ziua de astazi locuieste regele din Ghesur si al Maacatienilor in mijlocul lui Israel.
14. Numai semintiei lui Levi nu i-a dat Iosua mostenire, caci jertfele si prinoasele Domnului Dumnezeului lui Israel sunt partea ei, cum i-a zis Domnul.
15. Iata impartirea pe care a facut-o Moise fiilor lui Israel, dupa semintiile lor, in sesurile Moabului, dincolo de Iordan in fata Ierihonului: Semintiei fiilor lui Ruben, dupa familiile ei, Moise i-a dat parte:
16. Hotarele ei cuprindeau cetatea Aroer, care se afla pe malul raului Arnon, la mijlocul cursului acestui rau si tot sesul de langa Medeba;
17. Hesbonul si toate cetatile lui cele din ses; Dibonul, Bamot-Baal si Bet-Baal-Meon;
18. Iahta, Chedemot si Mefaat;
19. Chiriataim, Sibma si Teret-Hasahar, in muntele Emec;
20. Bet-Peor, locurile de la poalele muntelui Fazga si Bet-Iesimot;
21. Toate cetatile din ses si toata imparatia lui Sihon, regele Amoreilor, care a domnit la Hesbon si pe care l-a ucis Moise, ca si pe capeteniile lui Madiam, pe Evi, Rechem, Tur, Hur si Reba, capeteniile lui Sihon, care locuiau in tara aceea;
22. De asemenea si pe Valaam, fiul lui Beor, vrajitorul, l-au ucis fiii lui Israel cu sabia, in numarul celor ucisi de ei.
23. Hotarul fiilor lui Ruben era Iordanul. Aceasta e partea fiilor lui Ruben dupa familiile lor, dupa cetatile si satele lor.
24. De asemenea a dat Moise parte semintiei lui Gad, fiilor lui Gad, dupa familiile lor.
25. In hotarele lor se cuprindea Iezerul si toate cetatile Galaadului si jumatate din tara fiilor lui Amon,
26. Pana la Aroer, care e in fata cetatii Raba si tara de la Hesbon pana la Ramat-Mitpa si Betonim si de la Mahanaim pana la hotarele Debirului;
27. In vale i-a dat Bet-Haram, Bet-Nimra, Sucot si Tafon, ramasita regatului lui Sihon, regele Hesbonului. Hotarul lui era Iordanul pana la marea Chineret, intinzandu-se de la Iordan spre rasarit.
28. Aceasta era partea fiilor lui Gad dupa familiile lor, cetatile si satele lor.
29. Si a mai dat Moise parte si la jumatate din semintia lui Manase, adica la jumatate din semintia fiilor lui Manase, dupa familiile lor.
30. In hotarele lor se cuprindea tot Vasanul de la Mahanaim, toata imparatia lui Og, regele Vasanului, si toate salasurile Iairului celui din Vasan, saizeci de cetati.
31. Iar jumatate din Galaad cu Astarotul si Edrea, orasele nepotului lui Og al Vasanului, au fost date fiilor lui Machir, fiul lui Manase, la jumatate din fiii lui Machir dupa familiile lor.
32. Iata ce a dat Moise ca parte de mostenire in sesul Moabului, peste Iordan, in fata Ierihonului spre rasarit.
33. Dar semintiei lui Levi, Moise nu i-a dat parte, ca Insusi Domnul Dumnezeul lui Israel este partea lor, cum le-a grait El.

CAPITOLUL 14
Mostenirea data lui Caleb.
1. Iata ce mostenire au primit fiii lui Israel in tara Canaan, pe care le-au impartit-o prin sorti preotul Eleazar si Iosua, fiul lui Navi, si capeteniile de familii ale semintiilor fiilor lui Israel.
2. Mostenirea aceasta au impartit-o prin sorti cum poruncise Domnul prin Moise, la cele noua semintii si la jumatate din semintia lui Manase;
3. Caci la doua semintii si la jumatate din semintia lui Manase le daduse Moise parte peste Iordan. Iar levitilor nu le-a dat mostenire intre ei;
4. Caci din fiii lui Iosif se ridicasera doua semintii: a lui Manase si a lui Efraim; de aceea nu s-a dat levitilor parte de pamant, ci numai cetati pentru locuit cu imprejurimile lor, pentru vitele si pentru turmele lor.
5. Cum poruncise Domnul prin Moise, asa au si facut fiii lui Israel, cand au impartit tara.
6. Atunci au venit fiii lui Iuda la Iosua in Ghilgal si a zis catre el Caleb, fiul lui Iefone Chenezeul: “Tu stii ce a zis Domnul catre Moise, omul lui Dumnezeu, pentru mine si pentru tine, la Cades-Barnea.
7. Eu eram de patruzeci de ani, cand Moise, sluga lui Dumnezeu, m-a trimis din Cades-Barnea sa iscodesc tara si eu i-am adus raspuns dupa dorinta lui.
8. Fratii mei, care fusesera cu mine, au umplut de spaima inima poporului, iar eu am urmat hotarat Domnului Dumnezeului meu.
9. Si s-a jurat Moise in ziua aceea si a zis: “Pamantul pe unde a calcat piciorul tau va fi mostenirea ta si a copiilor tai pe veci, ca tu ai urmat hotarat Domnului Dumnezeului nostru”.
10. Si iata Domnul m-a tinut viu cum a zis. Au trecut acum patruzeci si cinei de ani de cand a spus Domnul lui Moise cuvantul acesta si Israel umbla prin pustiu; si iata acum am optzeci si cinci de ani
11. Si sunt inca tare, ca si atunci cand m-a trimis Moise; cata putere aveam atunci, tot atata am si acum, ca sa ies si sa intru in lupta.
12. Asadar iti cer muntele acesta, de care a vorbit Domnul in ziua aceea; caci tu ai auzit in ziua aceea cuvantul acesta acolo. Acum acolo sunt fiii lui Enac, care au cetati mari si tari, dar de va fi Domnul cu mine, ii voi izgoni, cum mi-a zis Domnul”.
13. Si l-a binecuvantat Iosua si a dat Hebronul mostenire lui Caleb, fiul lui Iefone Chenezeul.
14. De aceea a ajuns Hebronul mosia lui Caleb, fiul lui Iefone, pana in ziua de azi, pentru ca el a urmat intocmai porunca Domnului Dumnezeului lui Israel.
15. Mai inainte Hebronul se numea Chiriat-Arba, capitala fiilor lui Enac. Dupa aceea s-a linistit tara de razboi.

CAPITOLUL 15
Partea lui Iuda.
1. Mosia cazuta la sorti pentru semintia fiilor lui Iuda, dupa familiile lor, se intindea de la hotarele lui Edom din miazazi si de la pustiul Sin pana la Cades, spre rasarit.
2. Astfel hotarul lor de miazazi porneste de la Marea Sarata, de unde pleaca un golf al ei spre miazazi,
3. Merge spre inaltimea Acravimului, trece prin pustiul Sin si, ridicandu-se dinspre miazazi catre Cades-Barnea, merge pe la Hetron si, ajungand la Adar, trece pe partea dinspre apus a Cadesului si se intoarce spre Carcaa;
4. Trece apoi prin Atmon si urmeaza inainte pana la raul Egiptului si apoi capatul acestui hotar atinge marea. Acesta va fi hotarul vostru de miazazi.
5. Hotarul de rasarit e toata Marea Sarata pana la gurile Iordanului. Iar apoi hotarul de miazanoapte pleaca din golful marii de la gurile Iordanului;
6. De aici se ridica spre Bet-Hogla. Trece pe la miazanoapte de Bet-Araba si merge in sus pana la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben;
7. Apoi hotarul se urca spre Debir, din valea Acor si se indreapta spre miazanoapte catre Ghilgal, care se afla in fata Adumimului, pe partea de miazazi a raului; apoi trece pe la apele En-Semes si se prelungeste pana la En-Roghel.
8. De aici hotarul merge in sus spre valea Ben-Hinom, pe partea de miazazi de Iebus, care este Ierusalimul; apoi hotarul se ridica spre varful muntelui, care este spre apus, in fata vaii Hinom, la marginea vaii Refaim, la miazanoapte.
9. Din varful muntelui, hotarul se indreapta spre izvorul apelor Neftoah si merge spre cetatile din muntele Efron; apoi hotarul coteste spre Baala, care e Chiriat-Iearimul;
10. Dupa aceea hotarul se intoarce de la Baala spre mare si merge spre muntele Seir, trece pe partea de miazanoapte a muntelui Iearim, care e Chesalonul si, pogorandu-se catre Bet-Semes, trece prin Timna;
11. De aici hotarul merge pe partea de miazanoapte a Ecronului si se intoarce spre Sicron, trece prin muntele Baala si ajunge pana la Iabneel si apoi se termina hotarul la mare. Hotarul de la apus il formeaza Marea cea Mare.
12. Acesta este hotarul pamantului fiilor lui Iuda, dupa familiile lor, din toate partile.
13. Lui Caleb, fiul lui Iefone, i-a dat Iosua parte intre fiii lui Iuda, cum poruncise Domnul lui Iosua si i-a dat Iosua Chiriat-Arba a tatalui lui Enac, care este Hebronul.
14. Insa Caleb, fiul lui Iefone, a alungat de acolo pe cei trei fii ai lui Enac: pe Sesai, pe Ahiman si pe Talmai, copiii lui Enac.
15. De aici Caleb a pornit asupra locuitorilor Debirului; numele Debirului era mai inainte Chiriat-Sefer.
16. Si a zis Caleb: “Cel ce va bate Chiriat-Seferul si-l va lua, aceluia ii voi da pe Acsa, fiica mea, de femeie”.
17. Si l-a luat Otniel cel tanar, fiul lui Chenaz, fratele lui Caleb si i-a dat Caleb de femeie pe Acsa, fiica sa.
18. Dar cand a trebuit sa plece, a fost invatata sa ceara de la tatal sau o tarina. Si cand a descalecat ea de pe asin, Caleb i-a zis: “Ce vrei?”
19. Iar ea a zis: “Da-mi binecuvantare. Tu mi-ai dat pamantul de la miazazi; da-mi si izvoarele de apa!” Si i-a dat izvoarele cele de sus si izvoarele cele de jos.
20. Aceasta este mostenirea fiilor lui Iuda, dupa familiile lor.
21. Cetatile care se aflau in partea de miazazi, la marginea semintiei fiilor lui Iuda, spre hotarul Edomului, erau: Cabteel, Eder si Iagur;
22. China, Dimona si Adada;
23. Chedes, Hator si Itnan;
24. Zif, Telem si Bealot;
25. Hator-Hadata, Cheriot-Hetron, adica Hator;
26. Amam, Serna si Molada;
27. Hatar-Gada, Hesmon si Bet-Palet;
28. Hatar-Sual, Beerseba si Biziotia, cu imprejurimile si satele lor;
29. Baala, Iim si Atem;
30. Eltolad, Chesil si Horma;
31. Ticlag, Madmana si Sansana;
32. Lebaot, Silhim, Ain si Rimon; de toate douazeci si noua de cetati cu satele lor.
33. Iar la ses erau: Estaol, Tora, Asna si Gatnam;
34. Zanuah, En-Ganim, Tapuah si Enam;
35. Iarmut, Adulam, Memvra, Soco si Azeca;
36. Saaraim, Aditaim, Ghedera si Ghederotaim; paisprezece cetati cu satele lor.
37. Tenan, Hadasa si Migdal-Gad;
38. Dilean, Mitpe si Iocteel;
39. Lachis, Botcat si Eglon;
40. Cabon, Lahmas si Chitlis;
41. Ghederot, Bet-Dagon, Naama si Macheda; saisprezece cetati cu satele lor.
42. Libna, Eter si Asan;
43. Iftah, Asna si Netib;
44. Cheila, Aczib, Maresa si Edom; noua cetati cu satele lor.
45. Ecron cu cetatile care tineau de el si cu satele lui;
46. Si de la Ecron spre mare tot ce se afla imprejurul Asdodului cu satele lui;
47. Asdodul si cetatile care tineau de el si satele lui; Gaza cu cetatile care tineau de ea si satele ei pana ia raul Egiptului si pana la Marea cea Mare, care este hotar.
48. Iar in munti erau: Samir, Iatir si Soco;
49. Dana, Chiriat-Sana, zis si Debir;
50. Anab, Estemo si Anim;
51. Gosen, Holon si Ghilo: unsprezece cetati cu satele lor.
52. Anab, Duma si Esean;
53. Ianum, Bet-Tapuah si Afeca;
54. Humta, Chiriat-Arba, zisa si Hebronul si Tior; noua cetati cu satele lor.
55. Maon, Carmel, Zif si Iuta;
56. Izreel, Iocdeam si Zanuah;
57. Cain, Ghibeea si Timna: zece cetati cu satele lor.
58. Halhul, Bet-Tur si Ghedor;
59. Maarat, Bet-Anot si Eltecon: sase cetati cu satele lor. Tecoa, Efrata sau Betleemul, Peor, Etam, Culon, Tatam, Sores, Carem, Galem, Betir si Manah: unsprezece cetati cu satele lor.
60. Chiriat-Baal sau Chiriat-Iearim si Harabah; doua cetati cu satele lor si cu imprejurimile.
61. In pustiu erau: Bet-Araba, Midin si Secaca;
62. Nibsan, Ir-Melah si En-Ghedi: sase cetati cu satele lor.
63. Dar pe Iebusei, locuitorii Ierusalimului, nu i-au putut alunga fiii lui Iuda si de aceea Iebuseii traiesc cu fiii lui Iuda in Ierusalim pana in ziua de astazi.

CAPITOLUL 16
Partea fiilor lui Efraim.
1. Apoi au cazut sortii fiilor lui Iosif; hotarul incepe la Iordan, langa Ierihon, merge catre apele Ierihonului, avand la rasarit pustiul care se intinde de la Ierihon pana la Betel
2. Si granita merge spre Luz, trece hotarul Archienilor pana la Atarot,
3. Apoi se lasa spre mare, catre hotarele lui Iaflet, pana la hotarele Bet-Horonului de jos si pana la Ghezer si se infunda la mare.
4. Aceasta parte au primit-o fiii. lui Iosif: Manase si Efraim.
5. Hotarele fiilor lui Efraim, dupa familiile lor, au fost acestea: hotarul mostenirii lor era la rasarit Atarot-Adar pana la Bet-Horonul de Sus si Ghezer;
6. Apoi inainta spre apus pe la miazanoapte de Micmetat, se intorcea la rasarit spre Taanat-Silo si trecea pe la rasarit de Ianoah.
7. De la Ianoah se pogora la Atarot si la Naarata, atingand Ierihonul si se prelungea pana la Iordan.
8. De la Tapuah mergea spre apus, catre rauletul Cana, pentru a se sfarsi la mare. Aceasta este partea fiilor lui Efraim, dupa familiile lor.
9. Si fiilor lui Efraim li s-au mai dat cetati si in partea fiilor lui Manase; toate acele cetati erau cu satele lor.
10. Dar Efraimitii n-au alungat pe Canaanei, care locuiau in Ghezer; de aceea Canaaneii au trait intre Efraimiti pana in ziua de astazi, platindu-le bir. In cele din urma a venit Faraon, regele Egiptului, si a luat cetatea si a ars-o cu foc, si pe Canaanei si pe Ferezei si pe locuitorii Ghezerului i-a ucis si a dat Faraon cetatea de zestre fiicei sale.

CAPITOLUL 17
Mostenirea jumatatii semintiei fiilor lui Manase.
1. De asemenea a cazut, la sorti, parte si semintiei lui Manase, caci acesta era intaiul nascut al lui Iosif. Lui Machir intaiul nascut al lui Manase, care fusese viteaz in razboi, i-a cazut Galaadul si Vasanul.
2. Dar le-au cazut, la sorti, parti si celorlalti fii ai lui Manase, dupa familiile lor: fiilor lui Abiezer, fiilor lui Helec, fiilor lui Asriel, fiilor lui Sichem, fiilor lui Hefer si fiilor lui Semida. Acestia sunt fiii lui Manase, fiul lui Iosif de parte barbateasca, dupa familiile lor.
3. Iar Salfaad, fiul lui Hefer, fiul lui Galaad, fiul lui Machir, fiul lui Manase, n-a avut fii, ci numai fiice, ale caror nume sunt acestea: Mahla, Noa, Hogla, Milca si Tirta.
4. Acestea au venit la preotul Eleazar si la Iosua, fiul lui Navi, si la capetenii si au zis: “Domnul a poruncit lui Moise sa ni se dea parte si noua intre fratii nostri”. Si li s-a dat parte, intre fratii tatalui lor.
5. Si a cazut lui Manase zece parti, afara de tara Galaadului si a Vasanului, care erau peste Iordan,
6. Pentru ca fiicele fiilor lui Manase au primit parti printre fiii lui, iar rara Galaadului s-a cuvenit celorlalti fii ai lui Manase.
7. Hotarul pamantului fiilor lui Manase pleca de la Aser catre Micmetat, care e in fata Sichemului; de aici hotarul merge spre dreapta, pana la locuitorii En-Tapuahului.
8. Pamantul Tapuah a cazut lui Manase; iar cetatea Tapuah, de la hotarul lui Manase, a ramas fiilor lui Veniamin.
9. De aici hotarul se pogoara spre raul Cana, pe malul de miazazi al raului.
10. Cetatile acestea sunt ale lui Efraim, desi sunt intre fiii lui Manase. Hotarul lui Manase se sfarseste la mare, pe partea de miazanoapte a raului. Partea de miazazi este a lui Efraim, iar cea de la miazanoapte este a lui Manase. Marea insa era hotarul lor la apus. La miazanoapte se marginea cu Aser, iar spre rasarit cu Isahar.
11. In Isahar si Aser sunt ale lui Manase: Bet-Sean cu locurile care se tin de el, Ibleam cu locurile care se tin de el, locuitorii din Dor si din locurile care lin de el, locuitorii din En-Dor si locurile care tin de el, locuitorii din Taanac si locurile care tin de el, locuitorii Meghidonului si locurile care tin de el, si a treia parte din Nafet cu satele lui.
12. Fiii lui Manase n-au putut alunga pe locuitorii acestor orase si Canaaneii au ramas sa locuiasca in tara lui.
13. Cand fiii lui Israel au ajuns puternici, atunci Canaaneii au fost facuti birnici ai lor, dar de alungat nu i-au alungat.
14. Fiii lui Iosif au zis catre Iosua: “Pentru ce ne-ai dat o singura parte si un singur sort, cand noi suntem multi, de vreme ce ne-a binecuvantat asa Domnul?”
15. Si Iosua le-a raspuns: “Daca sunteti multi, duceti-va in paduri si acolo, in tara Ferezeilor si Refaimilor, cautati-va loc, daca muntele Efraim va e stramt!”
16. Iar fiii lui Iosif au zis: “Muntele nu va ramane al nostru, pentru ca toti Canaaneii care locuiesc in vale au carute de fier, atat cei din Bet-Sean si din locurile care tin de ea, cat si cei din sesul Izreel”.
17. Dar Iosua a zis catre casa lui Iosif, lui Efraim si lui Manase: “Tu esti mult la numar si ai putere multa. Deci nu vei avea numai o parte.
18. Muntele va fi al tau si padurea. Tu il vei curati si va fi al tau pana la capatul lui, caci tu vei izgoni pe Canaanei, desi ei au carute de fier; desi ei sunt tari, tu ii vei birui”.


Partea lui Veniamin.

l. Atunci s-a adunat toata obstea fiilor lui Israel la Silo si au asezat acolo cortul adunarii, caci tara fusese supusa de ei.
2. Dar dintre fiii lui Israel mai ramasesera sapte semintii care nu-si primisera inca partile lor.
3. Atunci a zis Iosua catre fiii lui Israel: “Oare mult veti ramane voi nepasatori de a merge sa luati mostenire tara pe care v-a dat-o Domnul Dumnezeul parintilor vostri?
4. “Dati cate trei oameni de semintie si eu ii voi trimite, iar ei, sculandu-se, se vor duce prin tara si o vor descrie, cum trebuie sa li se imparta in parti, si apoi vor veni la mine.
5. Sa o imparta in sapte parti; Iuda sa ramana in partea sa spre miazazi, iar casa lui Iosif sa ramana in partea sa la miazanoapte.
6. Voi insa intocmiti un plan al tarii, impartit in sapte parti si sa mi-l aduceti si eu voi arunca sorti aici inaintea Domnului Dumnezeului nostru.
7. Levitii insa n-au parte intre voi, caci preotia Domnului este partea lor. Iar Gad, Ruben si jumatate din semintia lui Manase si-au primit partea lor peste Iordan, spre rasarit, pe care le-a dat-o Moise, robul Domnului”.
8. Atunci s-au sculat oamenii aceia si s-au dus. Dar Iosua a dat celor ce s-au dus sa faca planul tarii astfel de porunca: “Duceti-va si cutreierati tara, descrieti-o si va intoarceti la mine, si eu va voi arunca aici sorti inaintea Domnului, in Silo”.
9. Si ei s-au dus, au cutreierat tara, au cercetat-o si au impartit-o, dupa cetatile ei, in sapte parti, dupa un plan, si apoi au venit la Iosua in Silo.
10. Si le-a aruncat Iosua sorti in Silo, inaintea Domnului, si a impartit Iosua acolo tara fiilor lui Israel in partile ce li se cuvenea.
11. Intaiul sort a cazut semintiei fiilor lui Veniamin, dupa familiile lor. Partea lor dupa sort se intindea intre fiii lui Iuda si fiii lui Iosif.
12. Hotarul lor de miazanoapte se incepe de la Iordan si trece pe langa Ierihon, pe partea de miazanoapte, si se urca pe muntele de la apus si se sfarseste in pustiul Betaven.
13. De acolo hotarul merge spre Luz, pe partea de miazazi a Luzului sau a Betelului; apoi hotarul, coborand spre Atarot-Adar, merge catre muntele care e spre miazazi de Bet-Horonul de jos.
14. Apoi hotarul se indreapta spre partea marii, pe la rniazazi de muntele care vine la miazazi de Bet-Horon sau Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta este latura de la apus.
15. Iar in partea de miazazi, de la Chiriat-Iearim, hotarul merge spre mare si ajunge pana la izvorul apei Neftoah.
16. Apoi hotarul se coboara spre capatul muntelui celui din fata vaii Ben-Hinom, la miazanoapte, si se coboara pe valea Hinom spre partea de miazazi a Iebusului si merge spre En-Roghel.
17. Apoi se intoarce de la miazanoapte si merge spre En-Semes si inainteaza catre Ghelilot, care e in fata inaltimii Adumium, si se coboara spre piatra lui Bohan, fiul lui Ruben.
18. Apoi trece pe la miazanoapte de Harabah si se coboara la hotarul Arabei;
19. De acolo hotarul trece pe langa Bet-Hogla, pe la miazanoapte, si se sfarseste la, golful de miazanoapte al Marii Sarate, la capatul de miazazi al Iordanului. Acesta e hotarul de miazazi. Iar spre rasarit hotarul il formeaza Iordanul.
20. Aceasta este partea fiilor lui Veniamin cu hotarele ei din toate partile, dupa familiile lor.
21. Iar cetatile fiilor lui Veniamin, dupa familiile lor, sunt acestea: Ierihonul, Bet-Hogla si Emec-Chetit;
22. Bet-Harabah, Temaraim si Betel;
23. Avim, Para si Ofra;
24. Chefar-Amonai, Ofni si Gheba: douasprezece cetati cu satele lor;
25. Ghibeon, Rama si Beerot;
26. Mitpa, Chefira si Mota;
27. Rechem, Irpeel si Tareala;
28. Tela, Elef si Iebus sau Ierusalimul, Ghibeat si Chiriat: paisprezece cetati cu satele lor. Aceasta este partea lui Veniamin, dupa familiile lor.

CAPITOLUL 19
Partea celorlaltor semintii si a lui Iosua.
1. Al doilea sort a cazut lui Simeon, semintiei fiilor lui Simeon, dupa familiile lor; partea lor de mostenire a fost intre hotarele partii fiilor lui Iuda.
2. In partea lor se aflau: Beerseba, Seba si Molada;
3. Hatar-Sual, Bala si Atem;
4. Eltolad, Betul si Horma;
5. Ticlag, Bet-Marcabot si Hatar-Susa;
6. Bet-Lebaot si Saruhen: treisprezece cetati cu satele lor.
7. Ain, Rimon, Eter si Asan: patru cetati cu satele lor.
8. Si toate satele care se aflau imprejurul cetatilor acestora chiar pana la Baalat-Beer-Ramatul de miazazi. Aceasta este partea de mostenire a fiilor lui Simeon, dupa familiile lor.
9. Din mosia lui Iuda a fost despartita partea fiilor lui Simeon. Deoarece partea fiilor lui Iuda era prea mare pentru ei, fiii lui Simeon au primit parte intre hotarele mosiei lor.
10. Al treilea sort a cazut fiilor lui Zabulon, dupa familiile lor. Hotarul mostenirii lor se intindea pana la Sarid,
11. Se ridica la apus pana la Mareala si atingea Dabesetul si paraul ce curge prin fata Iocneamului.
12. De la Sarid apuca indarat si mergea in partea de rasarit, spre rasaritul soarelui pana la hotarul tinutului Chislot-Tabor si de aici apuca spre Dabrat si se urca catre Iafia;
13. Apoi trecea spre rasarit la Ghet-Hefer, la Ita-Catin si mergea spre Rimon, Metora si Nea;
14. Dupa aceea hotarul se intorcea de la miazanoapte catre Hanaton si se termina in valea Iftah-El.
15. Mai departe: Catat, Nahalal, Simron, Idala si Betleem: douasprezece cetati cu satele lor.
16. Aceasta e partea fiilor lui Zabulon, dupa familiile lor, si acestea sunt cetatile lor.
17. Al patrulea sort a cazut lui Isahar, fiilor lui Isahar, dupa familiile lor.
18. In hotarul lor se cuprindeau: Izreel, Chesulot si Sunem;
19. Hafaraim, Sion si Anaharat;
20. Harabit, Chision si Ebet;
21. Remet, En-Ganim, En-Hada si Bet-Patet;
22. Si atingea Taborul, Sahatima si Bet-Semes si hotarul lor se termina la Iordan: saisprezece cetati cu satele lor.
23. Aceasta e partea fiilor lui Isahar, dupa familiile lor si acestea sunt cetatile lor.
24. Al cincilea sort a cazut semintiei fiilor lui Aser, dupa familiile lor.
25. Hotarul lor trecea prin Helcat, Hali, Beten si Acsaf,
26. Alamelec, Amead si Miseal si hotarul lor atingea, spre apus Carmelul si Sihor-Libnat.
27. Dupa aceea, hotarul se intorcea spre rasaritul soarelui la Bet-Dagon si atingea tinutul Zabulon si valea Iftah-El pe la miazanoapte si intra in hotarul Asatei la Bet-Emec si Neiel si mergea pe partea stanga a Cabulului.
28. Mai departe urmeaza Abdon, Rehob, Hamon si Cana, pana la Sidonul cel Mare.
29. Dupa aceea, hotarul se intorcea spre Rama pana la orasul cel intarit al Tirului, apoi spre Hosa si se sfarseste la mare, in targusorul Aczib.
30. Dupa aceea, urmeaza: Aco, Afec si Rehob: douazeci si doua de cetati si satele lor.
31. Aceasta este partea semintiei fiilor lui Aser, dupa familiile lor, si acestea sunt cetatile si satele lor.
32. Al saselea sort a cazut fiilor lui Neftali, semintiei fiilor lui Neftali, dupa familiile lor.
33. Hotarul lor mergea de la Helef si de la dumbrava cea din Taananim catre Adami-Necheb si Iabneel, pana la Lacum si se sfarsea la Iordan.
34. De aici se intorcea hotarul spre apus, catre Asnot-Tabor si de acolo mergea spre Hucoc si atingea tinutul Zabulonului in partea de miazazi si tinutul Aser in partea de apus si tinutul lui Iuda la Iordan, spre rasaritul soarelui.
35. Cetati intarite erau: Tidim, Ter, Hamat, Racat si Chineret,
36. Adama, Rama si Hator;
37. Chedes, Edrea si En-Hator;
38. Ireon, Migdal-El, Horem, Bet-Anat si Bet-Semes: nouasprezece cetati cu satele lor.
39. Aceasta “este partea semintiei fiilor lui Neftali, dupa familiile lor, si acestea sunt cetatile si satele lor.
40. Semintiei fiilor lui Dan, dupa familiile lor, i-a cazut al saptelea sort.
41. In hotarul mostenirii lor se cuprindeau: Tora, Estaol si Ir-Semes;
42. Saalabin, Aialon si Itla;
43. Elon, Timnata si Ecron;
44. Elteche, Ghibeton si Baalat;
45. Iehud, Bene-Berac si Gat-Rimon;
46. Me-Iarcon si Haracon cu hotarele aproape de Iopi. S-a vazut insa ca partea mostenirii fiilor lui Dan e mica pentru ei.
47. Atunci s-au dus fiii lui Dan cu razboi asupra Lesemului si l-au impresurat, l-au lovit cu sabia si l-au luat mostenire si s-au asezat pe el si l-au numit Lesemul lui Dan, dupa numele lui Dan, tatal lor.
48. Aceasta este partea semintiei fiilor lui Dan, dupa familiile lor si acestea sunt cetatile si satele lor.
49. Dupa ce au ispravit impartirea tarii, prin sorti, fiii lui Israel au dat intre ei parte de mostenire lui Iosua, fiul lui Navi.
50. Dupa porunca Domnului, i-au dat lui cetatea Timnat-Serah, pe care a cerut-o el, in muntele lui Efraim. Si a zidit cetate si a locuit in ea.
51. Acestea sunt mosiile pe care Eleazar preotul, Iosua, fiul tui Navi, si capeteniile familiilor le-au impartit fiilor lui Israel, prin sorti, in Silo, inaintea fetei Domnului, la intrarea cortului adunarii. Si asa s-a ispravit impartirea tarii.

CAPITOLUL 20
Orasele de scapare.
l. Si a zis Domnul catre Iosua:
2. “Spune fiilor lui Israel: Faceti-va orase de scapare cum v-am zis Eu prin Moise,
3. Ca sa poata scapa acolo ucigasul care a ucis om din greseala, fara precugetare; si sa fie orasele acestea loc de scapare pentru cel ce a ucis, ca sa nu moara de mana celui ce razbuna sangele varsat, inainte de a se infatisa inaintea obstii la judecata.
4. Si cine va fugi in una din cetatile acestea sa stea la poarta cetatii si sa spuna pricina sa in auzul batranilor cetatii si ei il vor primi in cetate si-i vor da loc, ca sa traiasca la ei.
5. Si cand va alerga dupa el cel ce razbuna sangele, atunci ei nu trebuie sa-l dea pe ucigas in mainile lui, pentru ca el a ucis fara sa vrea pe aproapele sau, neavand pe dansul ura cu o zi sau cu doua mai inainte.
6. Sa traiasca el in cetatea aceasta pana ce se va infatisa inaintea obstii la judecata, pana va muri arhiereul care va fi in acele zile. Apoi sa se intoarca ucigasul si sa sa duca in cetatea sa si la casa sa, in cetatea de unde a fugit”.
7. Si au randuit Chedesul in Galileea, in muntele Neftalimului; Sichemul in muntele Efraim si Chiriat-Arba sau Hebronul, in muntele lui Iuda.
8. Peste Iordan, in fata lerihonului, spre rasarit, au randuit: Beterul in pustiu, la ses, in semintia lui Ruben; Ramot in Galaad, in semintia lui Gad; si Golan in Vasan, in semintia lui Manase.
9. Aceste cetati le-au randuit pentru toti fiii lui Israel si pentru strainii care traiesc printre ei, ca sa fuga acolo cel ce va ucide om din greseala, ca sa nu moara de mana celui ce razbuna sangele varsat, pana nu se va infatisa inaintea obstii la judecata.

CAPITOLUL 21
Cetatile Levitilor.
l. Capeteniile familiilor Levitilor au venit la Eleazar preotul si catre Iosua, fiul lui Navi, si la capeteniile semintiilor fiilor lui Israel,
2. Si au vorbit cu ei in Silo, in pamantul Canaanului si au zis: “Domnul a poruncit prin Moise sa ni se dea cetati pentru locuit si imprejurimile lor pentru vitele noastre”.
3. Si au dat fiii lui Israel Levitilor din partile lor, dupa porunca Domnului, urmatoarele cetati cu imprejurimile lor:
4. Si s-au tras sorti pentru familia lui Cahat si Levitii, fiii lui Aaron preotul, au primit prin sorti treisprezece cetati din semintia lui Iuda si din semintia lui Simeon si din semintia lui Veniamin.
5. Iar celorlalti fii ai lui Cahat le-au cazut la sorti zece cetati din familiile semintiei lui Efraim si din semintia lui Dan si de la jumatate din semintia lui Manase.
6. Fiilor lui Gherson li s-au cuvenit prin sorti treisprezece cetati de la familiile semintiei lui Isahar si de la semintia lui Aser si de la semintia lui Neftali si de la jumatate din semintia lui Manase, in Vasan.
7. Iar fiilor lui Merari, dupa familiile lor, le-au cazut la sorti douasprezece cetati din semintia lui Ruben si din semintia lui Gad si din semintia lui Zabulon.
8. Si au dat fiii lui Israel cetatile acestea cu imprejurimile lor prin sorti, cum poruncise Domnul prin Moise.
9. Din semintia fiilor lui Iuda si din semintia fiilor lui Veniamin si din semintia fiilor lui Simeon au dat cetatile urmatoare, care se numesc pe nume:
10. Fiilor lui Aaron din familia lui Cahat dintre fiii lui Levi, fiindca sortul lor a fost intaiul,
11. Li s-a dat: Chiriat-Arba, a tatalui lui Enac, sau Hebronul, in muntii lui Iuda si locurile dimprejurul ei;
12. Iar tarina cetatii acesteia si satele ei s-au dat ca mosie lui Caleb, fiul lui Iefone.
13. Si astfel fiilor lui Aaron preotul li s-a dat cetatea cea de scapare a ucigasilor, Hebronul, si imprejurimile ei, Libna si imprejurimile ei.
14. Iatirul si imprejurimile lui, Estemoa si imprejurimile ei;
15. Holonul si imprejurimile lui, Debirul si imprejurimile;
16. Ainul si imprejurimile lui, Iuta si imprejurimile ei, Bet-Semesul si imprejurimile lui: noua cetati din aceste doua semintii.
17. Iar din semintia lui Veniamin: Ghibeonul si imprejurimile lui, Gheba cu imprejurimile ei,
18. Anatotul cu imprejurimile lui, Almonul cu imprejurimile lui: patru cetati.
19. Cetatile care au cazut la sorti pentru preoti, fiii lui Aaron, au fost toate treisprezece cu imprejurimile lor.
20. Iar celorlalti din familiile fiilor lui Cahat, Levitilor, le-a cazut la sorti cetati in pamantul lui Efraim.
21. Si li s-a dat cetatea de scapare pentru ucigasi, Sichemul cu imprejurimile lui in muntele lui Efraim, Ghezerul cu imprejurimile lui,
22. Chibtaimul cu imprejurimile lui, Bet-Horonul cu imprejurimile lui: patru cetati.
23. Din semintia lui Dan le-au cazut: Elteche si imprejurimile lui, Ghibetonul si imprejurimile lui;
24. Aialonul si imprejurimile lui, Gat-Rimonul si imprejurimile lui: patru cetati.
25. Din jumatatea semintiei lui Manase: Taanacul si imprejurimile lui, Gat-Rimonul si imprejurimile lui: doua cetati.
26. Toate cetatile cu imprejurimile lor cazute la sorti celorlalti fii ai lui Cahat au fost zece.
27. Iar fiilor lui Gherson din familiile Levitilor li s-au dat: doua cetati in Vasan, din jumatatea semintiei lui Manase, si anume: Golanul, cetatea de scapare pentru ucigasi, cu imprejurimile lui, si Bestra cu imprejurimile ei;
28. Patru cetati in semintia lui Isahar: Chisionul cu imprejurimile lui, Dabrat cu imprejurimile lui,
29. Iarmutul cu imprejurimile lui si En-Ganimul cu imprejurimile lui;
30. Patru cetati in semintia lui Aser: Misalul cu imprejurimile lui, Abdonul cu imprejurimile lui,
31. Helcatul cu imprejurimile lui si Rehobul cu imprejurimile lui;
32. Trei cetati din semintia lui Neftali: Chedesul Galileii, cetate pentru scaparea ucigasilor, cu imprejurimile ei, Hamot-Dorul cu imprejurimile lui si Cartanul cu imprejurimile lui.
33. Toate cetatile cazute la sorti fiilor lui Gherson, dupa familiile lor, au fost treisprezece cetati cu imprejurimile lor.
34. Celorlalti leviti din fiii lui Merari li s-au dat patru cetati din semintia lui Zabulon: Iocneamul cu imprejurimile lui,
35. Carta cu imprejurimile ei, Dimna cu imprejurimile ei si Nahalalul cu imprejurimile lui;
36. Patru cetati de cealalta parte de Iordan, in fata Ierihonului, in semintia lui Ruben: Beterul, cetate de scapare pentru ucigasi, cu imprejurimile lui, in pustiul Miso, Iahta si imprejurimile ei,
37. Chedemotul si imprejurimile lui si Mefaatul cu imprejurimile lui.
38. In semintia lui Gad li s-au dat cetatile de scapare pentru ucigasi: Ramot-Galaadul cu imprejurimile lui, Mahanaimul cu imprejurimile lui,
39. Hesbonul cu imprejurimile lui si Iazerul cu imprejurimile lui.
40. Cetatile iesite la sorti pentru familiile de Leviti din neamul lui Merari, dupa familiile lor, au fost douasprezece.
41. Iar toate cetatile date Levitilor intre fiii lui Israel au fost patruzeci si opt de cetati cu imprejurimile lor. Fiecare din aceste cetati isi avea imprejurimile ei de jur imprejur; asa erau toate cetatile acestea.
42. Dupa ce a sfarsit Iosua impartirea tarii prin sorti, fiii lui Israel au dat parte lui Iosua dupa porunca Domnului; si i-au dat cetatea pe care a cerut-o el: Timnat-Serah, in muntele Efraim, si a zidit Iosua cetatea pe care a cerut-o si a locuit in ea. Si a luat Iosua cutitele cele de piatra, cele cu care taiase imprejur pe fiii lui Israel, care se nascusera pe cale in pustiu, caci in pustiu nu fusesera taiati imprejur, si le-a pus in Timnat-Serah.
43. Astfel a dat Domnul lui Israel toata tara, pe care jurase sa o dea parintilor lor si au primit-o ei mostenire si s-au asezat in ea.
44. Si le-a dat Domnul liniste si odihna din toate partile, cum jurase parintilor lor, si nimeni dintre toti vrajmasii lor n-a putut sta impotriva lor, ci pe toti vrajmasii lor i-a dat Domnul in mainile lor.
45. Si n-a ramas neimplinit nici un cuvant din toate cuvintele cele bune pe care le vorbise Domnul casei lui Israel: toate s-au implinit.

CAPITOLUL 22
Intoarcerea semintiei lui Ruben, Gad si jumatate din a lui Manase peste Iordan.
l. Atunci Iosua a chemat semintia lui Ruben, a lui Gad si jumatate din a lui Manase si le-a zis:
2. “Voi ati implinit toate cate v-a poruncit Domnul prin Moise si ati ascultat cuvintele mele intru toate cate v-am poruncit;
3. N-ati lasat pe fratii vostri in toata aceasta indelungata vreme, pana in ziua aceasta si ati implinit cele ce se cuvenea a implini dupa porunca Domnului Dumnezeului vostru.
4. Acum Domnul Dumnezeul vostru a linistit pe fratii vostri, cum le spusese. Intoarceti-va dar si duceti-va la corturile voastre, in pamantul mostenirii voastre, pe care vi l-a dat Moise, sluga Domnului, peste Iordan.
S. Dar sa va siliti a implini cu grija poruncile si legea pe care v-a dat-o Moise, sluga Domnului: de a iubi pe Domnul Dumnezeul vostru, de a umbla in toate caile Lui, de a pazi poruncile Lui, de a va lipi de El si de a-I sluji Lui din toata inima voastra si din tot sufletul vostru”.
6. Dupa aceea Iosua i-a binecuvantat si le-a dat drumul si ei s-au impartit pe la corturile lor.
7. Unei jumatati din semintia lui Manase i-a dat Moise parte in Vasan, iar celeilalte jumatati i-a dat Iosua parte cu fratii lui dincoace de Iordan, spre apus. Si cand le-a dat drumul Iosua pe la corturile lor si i-a binecuvantat,
8. Atunci le-a spus: “Cu mari bogatii va intoarceti voi pe la corturile voastre, cu mare multime de vite si de argint, cu aur, cu arama si cu fier si cu mare multime de haine: sa impartiti dar prada cu fratii vostri”.
9. Si s-au intors fiii lui Ruben si ai lui Gad si jumatate din semintia lui Manase si au plecat de la fiii lui Israel din Silo, care e in pamantul Canaanului, ca sa mearga in tara Galaadului, in pamantul mostenirii lor, pe care il luasera in stapanire dupa porunca Domnului data prin Moise.
10. Si ajungand in preajma Iordanului ce e in rara Canaan, fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase au zidit acolo langa Iordan jertfelnic, jertfelnic mare la vedere.
11. Si au auzit fiii lui Israel ca se zicea: “Iata fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase au zidit jertfelnic pe pamantul Canaanului, in preajma Iordanului, in fata fiilor lui Israel”.
12. Cand au auzit acestea fiii lui Israel, s-a adunat toata obstea fiilor lui Israel la Silo, ca sa mearga impotriva lor cu razboi.
13. Dar fiii lui Israel au trimis mai intai la fiii lui Ruben, la fiii lui Gad si la jumatate din semintia lui Manase, in tara Galaadului, pe Finees, fiul preotului Eleazar,
14. Impreuna cu zece capetenii, cate o capetenie de fiecare semintie a lui Israel de dincoace de Iordan; fiecare din acestia era capetenie de mie din semintiile lui Israel.
15. Si au venit ei la fiii lui Ruben si la fiii lui Gad si la jumatatea semintiei lui Manase in pamantul Galaadului si au vorbit cu ei si le-a zis:
16. “Asa graieste toata obstea Domnului: Ce inseamna nelegiuirea aceasta pe care ati facut-o inaintea Domnului Dumnezeului lui Israel, abatandu-va acum de la Domnul Dumnezeul lui Israel, ridicandu-va jertfelnic si sculandu-va acum impotriva Domnului?
17. Nu va ajunge oare pacatul din Peor, de care nu ne-am spalat nici pana in ziua de astazi si pentru care a fost batuta obstea de Domnul?
18. Si iata astazi voi va abateti de la Domnul! Astazi voi va sculati impotriva Domnului, iar maine se va mania Domnul pe toata obstea lui Israel.
19. Daca insa pamantul mostenirii voastre vi se pare necurat, atunci treceti in pamantul mostenirii Domnului, unde se afla cortul Domnului, luati-va parte intre noi, dar nu va ridicati impotriva Domnului, nici impotriva noastra nu va ridicati, zidindu-va jertfelnic afara de cel al Domnului Dumnezeului nostru.
20. Oare n-a facut singur Acan, fiul lui Zerah, nelegiuire, luand din cele date nimicirii, dar mania a venit asupra a toata obstea fiilor lui Israel? Si oare numai el singur a murit pentru nelegiuire?”
21. Atunci fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase, raspunzand la acestea, au zis capeteniilor lui Israel:
22. “Dumnezeul dumnezeilor este Domnul si Domnul Dumnezeul dumnezeilor stie si sa stie si Israel: de ne razvratim si ne abatem noi de la Domnul, atunci sa nu ne crute pe noi Domnul astazi!
23. Si daca am ridicat noi un jertfelnic, ca sa ne abatem de la Domnul Dumnezeul nostru si ca sa aducem pe el arderi de tot si prinos de paine si ca sa savarsim pe el jertfe de impacare, atunci Domnul sa ne ceara socoteala de aceasta!
24. Dar noi am facut aceasta de teama ca nu cumva in viitor fiii vostri sa zica fiilor nostri: “Ce aveti voi cu Domnul Dumnezeul lui Israel?
25. Domnul a pus hotar intre noi si voi, fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatatea semintiei lui Manase, Iordanul; voi n-aveti deci nici o legatura cu Domnul”. Si astfel fiii vostri nu vor ingadui fiilor nostri sa se inchine Domnului in Silo.
26. De aceea am zis noi: Sa ne facem un jertfelnic, nu pentru arderi de tot nici pentru jertfe,
27. Ci ca sa fie el intre noi si voi, intre urmasii nostri, marturie ca noi putem sluji Domnului cu arderile de tot ale noastre si cu jertfele noastre si cu cele de impacare ale noastre, si pentru ca in vremurile viitoare sa nu zica fiii vostri catre fiii nostri: Voi nu aveti nici o legatura cu Domnul.
28. Si ziceam noi: Daca ni se va zice astfel noua si urmasilor nostri, atunci vom raspunde: Priviti chipul jertfelnicului Domnului pe care l-au facut parintii nostri nu pentru arderi de tot si nu pentru jertfe, ci ca sa fie marturie intre noi si voi si intre fiii nostri si fiii vostri.
29. Sa nu se intample una ca aceea ca sa ne ridicam noi impotriva Domnului si sa ne abatem acum de la Domnul si sa facem jertfelnic pentru arderi de tot si pentru prinos de paine si pentru jertfe, afara de jertfelnicul Domnului Dumnezeu care se afla inaintea cortului”.
80. Iar preotul Finees si toate capeteniile obstii si capeteniile peste miile lui Israel, care erau cu dansul, auzind cuvintele pe care le-au vorbit fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatatea semintiei lui Manase, au ramas multumiti.
31. Si a zis Finees, fiul preotului Eleazar, catre fiii lui Ruben si catre fiii lui Gad si catre jumatatea de semintie a lui Manase: “Astazi am aflat noi ca Domnul este in mijlocul nostru si ca voi n-ati facut prin aceasta o nelegiuire; acum ati izbavit pe fiii lui Israel din mana Domnului”.
32. Si s-a intors Finees, fiul preotului Eleazar, si capeteniile de la fiii lui Ruben si de la fiii lui Gad si de la jumatatea de semintie a lui Manase din pamantul Galaadului in tara Canaan la fiii lui Israel si le-a adus raspunsul.
33. Si le-a placut aceasta fiilor lui Israel si au binecuvantat fiii lui Israel pe Dumnezeu si au zis sa nu se mai ridice impotriva lor cu razboi, ca sa pustiiasca tara in care locuiau fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase.
34. Iar fiii lui Ruben si fiii lui Gad si jumatate din semintia lui Manase au numit jertfelnicul Ed, adica marturie, caci isi ziceau: Acesta este marturie intre noi ca Domnul este Dumnezeul nostru.

CAPITOLUL 23
Sfaturi si binecuvantari.
l. Trecand multa vreme, dupa ce Domnul Dumnezeu a odihnit pe Israel, scutindu-l de toti vrajmasii lui din toate partile, Iosua a ajuns batran si inaintat in varsta.
2. Atunci a chemat Iosua pe toti fiii lui Israel; pe batranii lor, capeteniile lor, pe judecatorii lor si pe mai-marii ostilor lor si le-a zis: “Eu am imbatranit si sunt inaintat in varsta;
3. Voi ati vazut ce a facut Domnul Dumnezeul vostru inaintea fetei voastre cu toate aceste popoare, caci Domnul Dumnezeul vostru Insusi S-a luptat pentru voi.
4. Iata eu v-am impartit prin sorti popoarele acestea ce au mai ramas in mostenirea semintiilor voastre, toate popoarele pe care eu le-am nimicit de la Iordan pana la Marea cea Mare de la apusul soarelui.
5. Domnul Dumnezeul vostru Insusi le va alunga de la fata voastra pana vor pieri; si va trimite asupra lor fiare salbatice pana le va starpi pe ele si pe regii lor de la fata voastra, si le va nimici inaintea voastra, ca sa primiti de mostenire tara lor, cum v-a grait Domnul Dumnezeu.
6. De aceea siliti-va sa pliniti intocmai si sa paziti cele scrise in cartea legii lui Moise, neabatandu-va de la ea nici la dreapta, nici la stanga.
7. Sa nu intrati in legatura cu aceste popoare care au mai ramas printre voi, sa nu pomeniti numele dumnezeilor lor, sa nu va plecati inaintea lor, nici sa le slujiti, sau sa va inchinati lor;
8. Ci va lipiti de Domnul Dumnezeul vostru, cum ati facut pana in ziua de astazi.
9. Domnul a alungat de la voi popoarele mari si tari si nimeni nu s-a putut impotrivi pana astazi;
10. Unul din voi a alungat mii, caci Insusi Domnul Dumnezeul vostru S-a luptat pentru voi, cum v-a grait.
11. De aceea siliti-va sa iubiti pe Domnul Dumnezeul vostru.
12. Iar de va veti intoarce si va veti alatura la popoarele acestea ramase si veti intra in inrudire cu ele si veti merge la ele si ele vor veni la voi,
13. Atunci sa stiti ca Domnul Dumnezeul vostru nu va mai alunga de la voi popoarele acestea, ci ele vor fi pentru voi lat si mreaja, bici pentru spinarile voastre si spin pentru ochii vostri, pana veti fi starpiti din aceasta tara buna pe care v-a dat-o Domnul Dumnezeul vostru.
14. Iata eu astazi plec in calea in care merg toti pamantenii, iar voi sa recunoasteti cu toata inima voastra si cu tot sufletul vostru ca n-a ramas zadarnic nici un cuvant din toate cuvintele bune pe care le-a rostit pentru voi Domnul Dumnezeul vostru: toate s-au implinit pentru voi si nici un cuvant n-a ramas neimplinit.
15. Dar dupa cum s-a implinit cu voi tot cuvantul bun pe care l-a grait Domnul Dumnezeul vostru, tot asa va implini Domnul asupra voastra si tot cuvantul rau pana va va starpi din aceasta tara bogata pe care v-a dat-o Domnul Dumnezeul vostru.
16. De veti calca asezamantul Domnului Dumnezeului vostru, pe care l-a incheiat El cu voi si va veti duce sa slujiti la alti dumnezei si sa va inchinati lor, se va aprinde asupra voastra mania Domnului si veti pieri curand din tara aceasta bogata pe care v-a dat-o Domnul”.

CAPITOLUL 24
Moartea lui Iosua.
1. Apoi a adunat Iosua toate semintiile lui Israel la Sichem si a chemat pe batranii lui Israel, pe capeteniile lui, pe judecatorii lui si pe mai-marii ostirii lui; si s-au infatisat ei inaintea Domnului.
2. Si a zis Iosua catre tot poporul: “Asa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: In vechime parintii vostri, Terah, tatal lui Avraam si tatal lui Nahor, au trait dincolo de rau (Eufrat) si slujeau la alti dumnezei.
3. Dar Eu am luat pe parintele vostru Avraam de mana, de dincolo de Eufrat, si l-am povatuit catre aceasta tara a Canaanului si am inmultit samanta lui si i-am dat pe Isaac.
4. Lui Isaac i-am dat pe Iacov si pe Isav; lui Isav i-am dat muntele Seir de mostenire, iar Iacov si fiii lui s-au pogorat in Egipt si au ajuns acolo popor mare, tare si mult la numar si Egiptenii au inceput sa-i stramtoreze.
5. Dar am trimis pe Moise si pe Aaron si am lovit Egiptul cu semne pe care le-am facut Eu acolo si apoi v-am scos pe voi.
6. Eu am scos pe parintii vostri din Egipt si ati venit la Marea Rosie. Atunci Egiptenii au alergat dupa parintii vostri cu care si cu calareti pana la Marea Rosie.
7. Iar ei au strigat catre Domnul si El a pus nor intre voi si Egipteni si a adus asupra lor marea care i-a si acoperit. Ochii vostri au vazut ce am facut Eu in Egipt. Dupa aceea, ati ramas voi multa vreme in pustiu.
8. Apoi v-am dus Eu asupra Amoreilor care locuiau peste Iordan; si ei s-au luptat cu voi, dar Eu i-am dat in mainile voastre si ati primit de mostenire tara lor si Eu i-am starpit inaintea voastra.
9. S-a sculat apoi Balac, fiul lui Sefor, regele Moabului, si a pornit cu razboi asupra lui Israel si a trimis sa cheme pe Valaam, fiul lui Beor, ca sa va blesteme;
10. Dar Eu n-am voit sa ascult pe Valaam si el v-a binecuvantat si v-am izbavit din mainile lui Balac.
11. Dupa aceea ati trecut Iordanul si ati venit la Ierihon. Atunci au inceput a se lupta cu voi locuitorii Ierihonului, apoi Amoreii, Ferezeii, Canaaneii, Heteii, Ghergheseii, Heveii si Iebuseii, dar Eu i-am dat in mainile voastre.
12. Trimis-am inaintea voastra viespi care au gonit de la voi pe cei doi regi ai Amoreilor; nu cu sabia ta, nici cu arcul tau ai facut acestea.
13. Si v-am dat tara cu care nu v-aii ostenit si cetatile pe care nu le-aii zidit si traiti in ele; din viile si din gradinile de maslini pe care nu le-ati sadit, iata, mancati roade.
14. Temeti-va dar de Domnul si-I slujiti Lui cu credinciosie si curatenie. Lepadati dumnezeii carora au slujit parintii vostri dincolo de rau si in Egipt si slujiti Domnului.
15. Iar daca nu va place sa slujiti Domnului, atunci alegeti-va acum cui veti sluji: sau dumnezeilor carora au slujit parintii vostri cei de peste rau sau dumnezeilor Amoreilor, in tara cal-ora traiti. Eu insa si casa mea vom sluji Domnului, ca sfant este!”
16. Si a raspuns poporul si a zis: “Departe de noi. gandul sa parasim pe Domnul si sa ne apucam sa slujim la alti dumnezei,
17. Caci Domnul este Dumnezeul nostru; El ne-a scos pe noi si pe parintii nostri din tara Egiptului, din casa robiei si a facut Inaintea ochilor nostri minuni mari si ne-a pazit in toata calea pe care am umblat si printre toate popoarele pe la care am trecut.
18. Domnul a alungat de la noi toate popoarele si pe Amoreii care traiau in tara aceasta. De aceea si noi vom sluji Domnului, caci El este Dumnezeul nostru!”
19. Si a zis Iosua poporului: “Nu veti putea sa slujiti Domnului Dumnezeu, caci El este Dumnezeu sfant, Dumnezeu zelos si nu va rabda nelegiuirile voastre, nici pacatele voastre.
20. Daca voi veti parasi pe Domnul si veti sluji la dumnezei straini, atunci El va aduce asupra voastra raul si va va starpi, dupa ce v-a facut bine”.
21. Iar poporul a zis catre Iosua: “Nu, noi Domnului vom sluji”.
22. Iosua insa a zis poporului: “Va sunteti voi martori ca v-aii ales pe Domnul sa-I slujiti?” Ei au raspuns: “Suntem martori!”
23. “Asadar, a adaugat Iosua, lepadati dumnezeii straini pe care ii aveti si intoarceti-va inima catre Domnul Dumnezeul lui Israel!”
24. Si a zis poporul catre Iosua: “Domnului Dumnezeului nostru vom sluji si glasul Lui vom asculta!”
25. Si a incheiat Iosua cu poporul legamant in ziua aceea si i-a dat legi si porunci in Sichem, inaintea cortului Domnului Dumnezeului lui Israel.
26. Si a scris Iosua cuvintele acestea in cartea legii lui Dumnezeu si a luat o piatra mare si a pus-o acolo sub stejarul care era langa locasul sfant al Domnului.
27. Apoi a zis Iosua catre tot poporul: “Iata piatra aceasta ne va fi marturie, caci ea a auzit toate cuvintele Domnului, pe care le-a grait El cu noi astazi. Sa fie dar ca marturie impotriva voastra in zilele viitoare, ca sa nu mintiti inaintea Domnului Dumnezeului vostru!”
28. Si a dat Iosua drumul poporului si s-a intors fiecare la mostenirea lui.
29. Si a murit dupa aceea Iosua, fiul lui Navi, robul Domnului, fiind de o suta zece ani.
30. Si l-au ingropat in tinutul mostenirii sale la Timnat-Serah, care e in muntele Efraim, la miazanoapte de muntele Gaas. Si au pus acolo cu dansul, in mormantul in care l-au ingropat, cutitele cele de piatra cu care Iosua a taiat imprejur pe fiii lui Israel in Ghilgal, cand i-a scos pe ei din Egipt, cum poruncise Domnul, si sunt ele acolo pana in ziua de astazi.
31. Israel a slujit Domnului in toate zilele lui Iosua si in toate zilele batranilor a caror viata s-a prelungit dupa Iosua si care vazusera toate lucrurile Domnului, pe care le facuse El cu Israel.
32. Oasele lui Iosif, pe care le adusesera fiii lui Israel din Egipt, le-au ingropat in Sichem, in partea de tarina pe care o cumparase Iacov de la fiii lui Hemor, tatal lui Sichem, cu o suta de arginti, si care cazuse de mostenire fiilor lui Iosif.
33. Dupa aceasta a murit si Eleazar, fiul lui Aaron, arhiereul, si l-au ingropat in Ghibeea, orasul lui Finees, fiul lui, care i se daduse in muntele Efraim.
34. In ziua aceea fiii lui Israel, luand chivotul lui Dumnezeu, l-au dus cu ei, iar Finees a fost preot in locul lui Eleazar, tatal sau, pana ce a murit si a fost ingropat in cetatea sa Ghibeea.
35. Iar fiii lui Israel s-au dus fiecare la locul sau si in cetatea sa. Si au inceput fiii lui Israel a sluji Astartei si lui Astarot si dumnezeilor popoarelor vecine. De aceea i-a dat Domnul in mainile lui Eglon, regele Moabului, si i-a stapanit optsprezece ani.

sursa: biblia-ortodoxa.ro